Ministerul Educației a anunțat modificarea limitelor minime și maxime pentru numărul de elevi dintr-o clasă. Decizia vine în contextul măsurilor fiscal-bugetare și completează reorganizarea celor 507 unități de învățământ și creșterea normei didactice pentru
profesori.
Daniel David a anunțat noi modificări ale claselor FOTO gov.ro
Principiul „raționalității”, invocat de
ministru
„Ministrul Daniel David a declarat în repetate rânduri
că, deși înțelege condițiile de criză, limitele minime și
maxime ale claselor se pot stabili doar pe baza principiului
raționalității, înțelegând prin acest lucru că nu ieșim din
anumite repere europene/internaționale sau practici naționale
recente”, a transmis Ministerul Educației.
Potrivit
noilor prevederi, clasele de la ciclul primar vor avea minimum 12
elevi și maximum 24, cele de gimnaziu între 12 și 28, iar la liceu
între 16 și 30.
„Limitele minime pot fi scăzute cu
2, iar cele maxime crescute cu cel mult 4 (cu acordul inspectoratului
școlar județean). Ministerul nu va încuraja creșteri maximale,
iar reducerea efectivelor la clase în funcție de numărul de copii
cu cerințe educaționale speciale a rămas în vigoare”,
precizează instituția.
Daniel David a invocat repere europene și studii internaționale
care arată că dimensiunea clasei contează mai puțin pentru
performanță.
„Este posibil ca aceste măsuri fiscal-bugetare să crească
ușor ponderea învățământului simultan (la nivel primar și
gimnazial), în estimarea ministerului de la 6% în prezent la 7,5%.
Din nou, acest procent nu iese din diverse repere europene. Spre
exemplu, învățământul simultan poate fi regăsit și în Franța
sau Irlanda, mai ales la ciclul primar, chiar în procente mai
ridicate decât în România (…). Este adevărat,
însă, că un astfel de învățământ necesită și competențe
specifice în predare-învățare, demers care este un obiectiv-cheie
pentru Ministerul Educației și Cercetării”, se mai
arată în comunicat.
Ce clase vor fi reorganizate
Oficialii
admit că modificările vor afecta mai ales clasele foarte mici, cu
sub 10 elevi, care până acum funcționau ca excepții. Practic,
aceste clase foarte mici vor fi comasate, ceea ce afectează în jur
de 0,5% din totalul claselor. În rest, majoritatea se încadrează
deja în noile limite.
„Într-adevăr, acest demers
de modificare a limitelor minime și maxime pentru numărul de copii
în clasă a afectat mai ales clasele cu 8 sau 9 copii (adică
aproximativ 0.5% din totalul claselor de învățământ primar și
gimnazial din anul școlar 2024 – 2025) și, în mai mică măsură,
unele clase la nivel de liceu. De asemenea, în anul școlar 2024 –
2025 au funcționat la nivel național, în clasa a VIII-a, 12 clase
cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de
clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi și
107 clase cu 7 elevi, model care va fi reorganizat la rândul său”,
a transmis Ministerul Educației.
Amenințări cu boicot
Pe fondul măsurilor de austeritate,
adoptate în ultima perioadă, ministrul Educației a admis că
debutul anului școlar 2025–2026 ar putea fi tensionat.
„Ce
se va întâmpla, adevărul este că nu ştiu. Îmi este foarte greu
să fac predicţii. Probabil că va fi un boicot, nu ştiu de ce
anvergură. Probabil că o să fie segmente cu atitudini diferite în
prima zi de şcoală. Nu ştiu care este magnitudinea acestui proces,
nu ştiu dacă nu vor fi în alte zone şcoli care o să îşi
desfăşoare activitatea în mod obişnuit…”, a declarat
Daniel David.
El a explicat că educația a fost inclusă
în primul pachet de corecții bugetare deoarece anul școlar începe
pe 8 septembrie:
„Trebuie înţeles că Educaţia după ce trece de această
perioadă de criză fiscal-bugetară, Educaţia a intrat în primul
pachet nu că cineva şi-a dorit cineva, ci pentru că noi începem
pe 8 septembrie şi atunci trebuiau luate aceste măsuri, Educaţia
va avea nevoie de suport şi de dezvoltare”.
Ministrul
a atras atenția și asupra situațiilor neobișnuite descoperite în
sistem:
„Noi avem în acest moment, de exemplu, sute de clase la
nivel naţional, peste 400, cu copiii în clasa a VIII în care ai
clase cu un copil, cu doi copii, trei, patru copii până la şapte
copii. Nu este normal să ai clasa a VIII-a cu doi copii sau un
copil”, a subliniat Daniel David.
Presiunea
crizei fiscal-bugetare
Daniel David a
recunoscut că a acceptat măsurile dure pentru școală conștient
de efectele economice.
„Eu de aceea am stat
paratrăsnet din 8 iulie până în 15 august, nu am vorbit atât de
mult şi nu am intrat în diverse dezbateri şi discuţii, pentru că
eu ştiam că, dacă educaţia dă semne de agitaţie, avem probleme
cu evaluarea S&P din iulie şi cu evaluarea Fitch din 15 august.
(…) Salariile şi bursele depind de toate aceste lucruri şi cred
că toţi trebuie să îi facem pe oameni să înţeleagă că
implicaţiile sunt uriaşe pentru salarii şi burse la noi, iar pe
tot sistemul ţării, inclusiv pentru pensii şi ajutoare sociale”,
a spus ministrul.
El a adăugat că nu este măsura
preferată, dar inevitabilă:
„De ce eu, ca ministru,
trebuie să iau aceste măsuri? Că nu eu am contribuit la acel
deficit major. (…) Dacă nu luăm aceste măsuri de criză, blocăm
sistemul nostru şi punem la risc întreaga ţară. Nu este ceva care
să-mi placă, dar ăsta este adevărul”.
În final,
Daniel David a recunoscut că „de mai multe ori” a luat în
calcul posibilitatea demisiei, dar a continuat mandatul pentru a nu
bloca sistemul educațional și a nu „pune la risc întreaga țară”.
