Ministrul Mediului,
Diana Buzoianu, subliniază că proiectele hidroenergetice din România trebuie
aprobate doar pe baza studiilor și datelor obiective, atrăgând atenția că
resursele financiare trebuie alocate pentru lucrări fezabile și eficiente.
Diana Buzoianu a stat de vorbă cu localnicii din Gura Teghii. FOTO: Mediafax
În cadrul vizitei
sale din comuna Gura Teghii, Diana Buzoianu a discutat cu locuitorii despre lucrările
hidrocentralei Surduc-Siriu, proiect ce se desfășoară pe râurile Buzău, Bâsca
Mare, Bâsca Mică și Zăbala, în județele Buzău, Covasna și Vrancea. Localnicii
și-au exprimat nemulțumirea prin mesaje precum: „Barajul Surduc, pe hârtie
energie, în realitate secetă şi o mare prostie”, „Nu furaţi râul Bâsca Mare. El
este al comunităţii. Uniţi salvăm râul Bâsca Mare” sau „Apă deturnată, viaţă
anulată. Barajul Surduc, Valea Bâscii secetă”.
Unii dintre
cetățeni și-au exprimat temerea că proiectul ar putea afecta mediul și
resursele de apă esențiale comunității, în timp ce alții au susținut că orice
inițiativă care generează energie suplimentară ar fi binevenită, considerând
hidroenergia ca fiind cea mai ieftină formă de producție, scrie Agerpres.
Studii şi analize obiective
Ministrul a
subliniat că va sprijini proiectele benefice sistemului energetic național,
însă deciziile vor fi bazate pe studii independente și analize obiective.
„Noi ne dorim, la Ministerul Mediului, să aprobăm absolut
orice proiect care face bine pentru sistemul energetic, ne dorim să crească
capacitatea energetică, puterea instalată să poată să fie din ce în ce mai
mare, însă pe date obiective. Am avut mai multe discuții în coaliție și cele
două propuneri care au fost puse pe masă de fiecare dată au fost legate fie de
realizarea unor studii obiective complementare, pentru că studiile
Hidroelectrica sunt contestate… fie modificarea legislației. Dacă vom merge înainte
cu această lege pe care o avem, cred că este necesar să fie analizat obiectiv,
făcut un studiu care să ne permită să luăm o decizie obiectivă. Ne dorim să nu
construim o hidrocentrală pentru o zonă care nu mai are apa necesară. Îmi
doresc ca proiectele bune să fie finalizate, doar că avem resurse limitate la
Ministerul Mediului şi la Ministerul Energiei. Este bine ca acele resurse să se
ducă spre lucrările care au cea mai mare capacitate”, a explicat ministrul.
Proiecte doar pe hârtie
Diana Buzoianu a
avertizat că multe proiecte existente sunt deconectate de realitatea actuală,
deoarece bazele de calcul se bazează pe date vechi de zeci de ani.
„Astăzi am avut ore în care am importat la preţ poate
dublu faţă de ceea ce am putut noi să vindem, dar nu am atins nici 50% din
energia care ar fi putut fi produsă de hidrocentrale… Avem proiecte care pe
hârtie au o putere instalată de 6.400 MW şi în nicio zi din ultimul an nu s-au
atins măcar 3.200 MW. Asta ne spune că proiectele care au fost gândite se bazau
pe nişte debite care astăzi nu mai există… Este clar că debitul, media de
debit din ultimii 30 de ani nu este cea care astăzi există în realitate. Şi
atunci întrebarea este de ce atragem privirea către lucrări care nu sunt nici
eficiente, nici necesare?”, a
explicat ministrul Mediului.
Ea a oferit
exemple concrete privind stadiul diferit al lucrărilor hidroenergetice: la
Cerna Motru lucrările sunt peste 95% finalizate, dar impactul de mediu este
greu de reparat, iar la Cornetul Avrig există trei baraje, cu execuție variind
între 1% și 100%.
De asemenea, a
subliniat că în ultimii ani nu s-au făcut investițiile necesare, iar proiectele
existente trebuie evaluate cu responsabilitate și seriozitate, pentru a nu
rămâne „energie pe hârtie”.
„A arunca vina pe un om care este de 3 luni de zile la
minister, sigur că poate să fie un sport naţional în România să arunci vina, să
pasezi vina pe alte persoane, dar cred că absolut orice om de bună credinţă
care se uită la situaţie înţelege că în ultimii zeci de ani de zile nu s-au
făcut investiţiile care erau nevoie să fie făcute… La Surduc, da, cred că
este nevoie să fie făcută o analiză. Eu nu spun să fie făcute analizele pentru
a respinge aceste lucrări, dar spun că aş vrea ca absolut toţi miniştrii să-şi
ia în serios treaba şi să nu dea proiecte doar de dragul de a fi pe hârtie”, a mai punctat ministrul Mediului.
În cadrul
întâlnirii, reprezentanții Asociației „Tainița Baştinei” și-au exprimat
opoziția față de proiectul Surduc-Siriu.
„Motivul pentru care ne opunem este că acest stăvilar
este ca o școală fără elevi, este construit un stăvilar fără apă. După ce că nu
are apă, ne-o ia şi pe cea care ajunge în albia noastră naturală, pentru că
stăvilarul înseamnă devierea cursului de apă printr-un tunel şi lăsarea a peste
40 de km de apă fără volumul lui natural și peste 5.000 de locuitori nu vor mai
avea acces la râu”, a explicat
președintele fondator al asociației, Ștefan Constantin Petriceanu.
Proiectul
hidroenergetic Surduc-Siriu a fost demarat în 1981 și se întinde pe mai multe
județe, fiind încă în diverse stadii de implementare, iar Ministerul Mediului
vizează acum luarea deciziilor pe baze obiective și sustenabile.
