România continuă să fie, într-o bună măsură, dependentă de produsele alimentare aduse din alte state, avertizează economiștii. Profesorul de macroeconomie Mircea Coșea a vorbit pentru Ziare.com pe marginea acestui subiect.
Potrivit INS, în prima jumătate a anului 2025, România a importat alimente de aproape 6 miliarde de euro, o creștere din acest punct de vedere, față de anul precedent, cu aproximativ 10%. În ultimii 15 ani, în comerțul cu alimente, deficitele medii anuale înregistrate de România au crescut de peste 7 ori în relația cu Ungaria, de peste 12 ori în cazul Poloniei și de peste 25 de ori în cazul Bulgariei.
O cauză pentru care România importă tot mai multe produse agroalimentare, în special din țările membre ale UE, este faptul că nu avem mari capacități de prelucrare a materiilor prime. Mircea Coșea se numără printre experții care trag semnale de alarmă în acest sens.
„Una dintre marile probleme ale României, care văd că nu este luată în calcul de actuala guvernare, este acest deficit comercial. Acesta are la bază un paradox: noi importăm ceea ce noi producem, dar sub altă formă. Dacă importăm rachete, IT, da, pentru că nu putem face. Dar să importăm făină, mălai din Ungaria, este un lucru paradoxal și periculos”, a declarat Coșea, pentru Ziare.com.
3 argumente ale economistului
Apartamente de vanzare Pipera, Canton 71
Potrivit doctorului în economie, există multiple explicații. Printre ele, faptul că state al căror punct de vedere este mai puternic la nivelul UE acționează în propriul interes, lăsând astfel concurența cu o cotă de piață mai mică, susține Coșea.
„Este un punct de vedere personal și poate fi combătut. Dar eu îl voi susține în continuare. Avem de-a face cu o concurență neloială pe piața Uniunii Europene. România este în mod potențial unul dintre marii producători agricoli de materie primă din Europa, în special de cereale. Anul trecut și în acest an, România va fi prima țară în ordinea exporturilor de cereale. Suntem mari producători. Deci România este un important concurent al Franței, dar deși Uniunea Europeană se laudă că are o politică de liberă circulație a mărfurilor, de fapt stopează anumite țări care pot deveni concurente.
România a suferit foarte mult din cauza acestui aspect, mai ales în perioada în care domnul Cioloș a fost comisar pentru Agricultură, când România a fost mereu într-o poziție inferioară față de Franța, Spania și Italia, din punctul de vedere al subvențiilor, al gradului de ajutor pe care agricultura românească l-a primit. Există această idee ca România să nu aibă un rol central în producția cerealieră și mai mult decât atât în producția de alimente. De aceea există această dependență, întreținută artificial de anumite țări europene, față de alte piețe. Noi suntem în situația în care exportăm materie primă și importăm materia primă românească prelucrată. Vedem produsele din carne, produsele de panificație, cele din lapte. Noi trimitem grâu ca să ne vină înapoi prin produse finite. Evident, există interesul unor state care dețin supremația, din această perspectivă, pentru ca state concurente, precum România, să rămână în poziția actuală de piață”, a declarat Coșea.
Programele naționale ce au avut scop dezvoltarea procesării au fost sabotate, susține profesorul.
„În al doilea rând, încercările care au avut loc în România de a dezvolta o bază proprie de prelucrare, prin celebrul program de prelucrare – Casa Unirea – au fost sabotate și oprite. Marile companii care sunt în comerțul românesc, cu capital străin, nu au niciun interes să desfacă mărfuri românești pentru că este mai convenabil pentru ele să importe din țările de origine. S-au făcut mici progrese, dar nici pe departe aceste rețele, supermarketuri, nu au fost de acord cu creșterea producției românești de alimente – atenție, nu de materie primă!
Pentru Casa Unirea a fost demis un ministru care credea în acest proiect, domnul Daea. Și de asemenea, cel care a urmat, Chesnoiu”, a explicat fostul oficial al României la ONU.
Există înțelegeri de care profită cei mai abili, chiar din state extracomunitare, este de părere Coșea.
„Pe de altă parte, există și interese extracomunitare. Importurile mari pe care le faci din țări extracomunitare precum Turcia au la bază anumite relații care nu au un aspect legal. Se vorbește despre comisioane, despre tot felul de aspecte care stopează producția românească”, a punctat cadrul universitar.
Concluzia economistului: „Ne autosabotăm”
Momentan, Mircea Coșea nu vede luminița de la capătul tunelului, în cazul României.
„Suntem în situația în care ne autosabotăm, ne autopenalizăm din a ajunge un mare producător de alimente – nu de materie primă, repet. Ministerul Agriculturii nu face absolut nimic în acest domeniu. Am pierdut încă un an. Anul acesta, producția de legume nu este nici în proporție de 50% în țară. Ea este prelucrată în alte țări, din care importăm bulion din roșiile noastre, dulceață din fructele noastre și așa mai departe. Lucrurile acestea trebuiau să fie făcute prin încurajarea fermierilor, prin organizarea unor forme de cooperare modernă între fermierii români ce-și puteau organiza mici activități de prelucrare. Puteau face local prelucrarea de bulion, marmeladă etc. Nu se face asta”, a concluzionat profesorul, pentru Ziare.com.
Luând în calcul toate produsele și serviciile, în 2024, deficitul balanței comerciale a urcat la 33,393 miliarde de euro, mai mare cu 4,4 miliarde de euro (+15,3%) decât cel înregistrat în 2023, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
În cazul alimentelor, Mircea Coșea susține că România importă peste 70% – VEZI AICI.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
