Proiectul este criticat de specialiști în domeniul drepturilor pe internet
Senatul a adoptat, pe 6 octombrie, o propunere legislativă pentru introducerea unei „Legi a majoratului online”. Proiectul merge la Camera Deputaților, cameră decizională în acest caz.
Inițiativa introduce nevoia acordului parental atunci când minorii cu vârste de până la 16 ani vor să creeze conturi sau să acceseze servicii online.
Deși a fost susținută puternic în Senat, unde nimeni nu a votat împotriva ei, măsura este, însă, criticată de specialiștii care promovează drepturile în mediile digitale.
O „idee SRI”
Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) afirmă că este vorba despre un „nou vătaf al accesului digital”. ApTI este o asociație nonguvernamentală formată din persoane fizice implicate în internetul românesc, care își propunere susținerea și promovarea unei lumi digitale libere și deschise, prin respectarea drepturilor fundamentale ale omului.
„În loc să identifice corect problemele si soluțiile, textul propune niște măsuri excesive, inutile și birocratice, imposibil de aplicat, la nivel tehnic sau în practică. Iar unele dintre aceste măsuri au efecte adverse incredibile – cum ar fi obligarea identificării tuturor utilizatorilor de Internet la accesarea unui serviciu (pentru a se stabili că nu au sub 16 ani)”, precizează ApTI, într-un comunicat.
Recomandări
Am văzut cum se reciclează hainele second hand în cel mai mare centru de sortare din Europa de Est, deschis în Bulgaria. Manager: „În fabrica noastră lucrează aproape numai femei”
Într-o amplă analiză, ApTI prezintă problemele principale ale textului adoptat de Senat. ONG-ul susține că verificarea vârstei persoanelor pe internet „nu este o formă de protecție”, ci „de excludere a acestora de la accesul la informație și liberă exprimare”.
Asociația susține că este o „idee SRI” tradusă într-un text legislativ: „Asta înseamnă de facto ca orice furnizor de servicii online care are și conținut restricționat, așa cum este acesta extrem de larg definit de proiectul de lege, să fie împins în a verifica identitatea tuturor utilizatorilor. Ideea SRI-ului pusă pe tapet în dezbaterile publice încă din 2014 a reușit – în fine! – să fie tradusă într-un nou text legislativ. Sub legea majoratului digital, orice utilizator trebuie să fie identificat online. Pentru siguranța voastră, desigur. Dacă China a făcut-o, noi de ce nu am putea?”.
Este „cea mai intruzivă metodă posibilă de identificare a identității pe internet cu efect asupra tuturor cetățenilor”, adaugă ei.
În ceea ce privește accesul minorilor sub 16 ani la orice serviciu online doar cu acordul prealabil al părinților, ApTI consideră că „acesta este – de facto – un sistem de verificare obligatorie a vârstei pentru orice serviciu online”.
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) ar urma să stabilească regulile. Despre acest rol cheie, ONG-ul susține că „ANCOM devine Verificatorul Online al Părinților și Copiilor”. Ei mai susți că sistemul prin care părintele poate exprima acordul parental sau revocarea, prin cerere la ANCOM, e imposibil de implementat practic.
„Ne întrebăm și care este competența ANCOM în a determina dacă o persoană care face o cerere de radiere a unui cont din mediul online este părintele sau tutorele persoanei care deține contul respectiv? Ce o să colecteze? Copii după CI, certificate de naștere?”, mai spun reprezentanții ONG-ului.
Asociația notează, totodată, că proiectul de lege nu ține cont de faptul că „drepturile copilului sunt uneori în conflict cu ce vrea părintele”, acesta din urmă putând acționa după un „impuls de moment” ce poate să contravină autonomiei digitale a copilului.
Solicitările ONG-ului către Camera Deputaților
ApTI cere Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, „să facă o analiză serioasă a actualului proiect, să implice zona academică care predă educație media și care înțelege contextul social și tehnologic actual, să implice furnizorii de platforme care vor fi obligați să implementeze legea pentru a vedea dacă este fezabilă”.
Recomandări
Roxana Oprea, activistă romă E-Romnja: „Violența domestică este un fenomen structural, nu etnic. Există mult rasism, există dublul standard al autorităților atunci când vine vorba de femei rome”
De asemenea, se solicită să fie întrebați și tinerii afectați ce părere au ei despre această propunere de lege. „Sau pur și simplu să respingă acest proiect de lege și să ceară autorităților să vină cu analize concrete referitor la ce pot face în mod real pentru protecția minorilor în spațiul online”, menționează ApTI.
Detalii despre proiectul de lege privind majoratul online
Proiectul de lege are ca inițiatori aproape 100 de parlamentari PSD și PNL. El prevede, între altele, că până la împlinirea vârstei de 16 ani, minorul accesează servicii online și creează conturi personale „numai în baza acordului parental verificabil”, fără de care furnizarea de servicii minorului este interzisă. O excepție de la această obligație vizează „platformele dedicate învățării, autorizate”, potrivit Edupedu.
Reprezentantul legal al minorului poate solicita furnizorilor de servicii să suspende sau să șteargă contul minorilor sau să restricționeze accesul acestuia la „pagini electronice care au conținut dăunător”. ANCOM ar urma să stabilească regulile în acest sens.
Furnizorii de servicii online trebuie să introducă filtre de protecție pentru minori. De asemenea, e interzisă, pe platformele respective, publicitatea bazată pe profiluri pentru care se folosesc datele cu caracter personal ale minorilor.
Proiectului de lege a fost votat de Senat, ca primă cameră, pe 6 octombrie, cu 121 de voturi pentru, 5 abțineri și niciun vot contra.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
