Patru dintre cele cinci proiecte de lege pentru care Guvernul Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, la începutul acestei săptămâni, urmează să fie atacate cu moțiuni de cenzură de către Opoziție. Șansele ca aceste moțiuni să treacă sunt nule. Însă singurul proiect care nu va „beneficia” de o moțiune este cel referitor la tăierea pensiilor magistraților. Acest proiect va ajunge însă, cu siguranță, pe masa Curții Constituționale, prevederile adoptate încălcând flagrant opt decizii anterioare ale CCR cu privire la aceleași aspecte. Motiv pentru care specialiștii în drept constituțional pariază că acest proiect va fi desființat.
Problema este că Ilie Bolojan și-a pus la bătaie mandatul de premier, spunând că, dacă legea pică la CCR, guvernul pe care îl conduce nu mai are legitimitatea de a face și alte reforme. Astfel, soarta politică a premierului va ajunge în mâna președintelui Nicușor Dan, care are ca prerogativă constituțională să trimită proiectul în Parlament, la reexaminare. Aici, senatorii și deputații pot modifica proiectul, astfel încât să întrunească atât exigențele CCR, cât și cele din cererea de reexaminare. Iar aceste modificări pot cuprinde și amendamentele înaintate Guvernului, dar respinse de premier cu ocazia angajării răspunderii. Aceeași soartă o pot avea, de altfel, și celelalte patru proiecte de lege asumate. Ieri, premierul Ilie Bolojan a participat la o convocare la Palatul Cotroceni, alături de ceilalți șefi ai partidelor din Coaliție, amenințând cu demisia, dacă reformele pe care el le propune nu vor fi adoptate exact în forma pe care și-o dorește.
Ilie Bolojan a angajat răspunderea Guvernului în fața Parlamentului, luni, 1 septembrie 2025, pe cinci proiecte de lege care fac parte din cel de-al doilea pachet al austerității. Primul proiect de lege vizează modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților. Acest proiect a fost asumat fără să fie acceptate de Guvern amendamente din partea senatorilor și deputaților.
Al doilea proiect de lege asumat se referă la modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, de asemenea fără ca vreun amendament al parlamentarilor să fie acceptat de Executiv. A treia angajare a răspunderii Guvernului a fost făcută pentru proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Asumarea a fost făcută identic, fără ca Guvernul să accepte amendamente.
Cel de-al patrulea proiect de lege în discuție vizează eficientizarea activității unor activități administrative autonome. Proiectul a fost modificat față de forma transmisă Parlamentului și completat ca urmare a includerii unor amendamente formulate de senatori și deputați, în conformitate cu prevederile articolului 114, alineatul 3 din Constituție, acceptate de Executiv. Același lucru s-a întâmplat și în ceea ce privește al cincilea proiect de lege privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Opoziția, prin vocea celor de la AUR, a anunțat că va depune moțiuni de cenzură. Parlamentarii au la dispoziție trei zile pentru a face acest lucru. AUR a declarat că va ataca cu moțiuni de cenzură patru din cele cinci proiecte de lege pentru care Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea. Din calcul politic sau din populism, singurul proiect pe care nu-l vor ataca este chiar cel referitor la pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor.
Citește pe Antena3.ro
Ce test i-a dat Nicușor Dan lui Bolojan, la Cotroceni, cu pixul pe hârtie, de față cu Grindeanu, Kelemen și Fritz
Cine poate sesiza CCR
Așa cum arată, în acest moment, aritmetica parlamentară, nu există nici cea mai mică șansă ca vreuna dintre aceste patru moțiuni de cenzură anunțate de cei de la AUR să treacă de Plen. Opoziția nu are suficiente voturi, iar din partea senatorilor și deputaților partidelor aflate la guvernare este exclusă vreo dezertare, chiar dacă unele dintre aceste formațiuni contestă multe dintre măsurile asumate de Cabinetul condus de Ilie Bolojan.
Termenul de depunere, dezbatere și vot al acestor moțiuni de cenzură este de trei zile de la prezentarea proiectelor de lege. Ceea ce înseamnă că acest termen expiră joi seară, pe 4 septembrie 2025. După acest termen, proiectele de lege în discuție sunt considerate ca fiind adoptate de Parlament, dacă Guvernul nu este demis prin vreo moțiune de cenzură.
O lege adoptată, dar și cele adoptate ca urmare a angajării răspunderii Guvernului, se comunică, cu cinci zile înainte de a fi trimise spre promulgare, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Avocatului Poporului și se depune la secretariatele generale ale Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Oricare dintre cei doi președinți ai celor două Camere, Înalta Curte de Casație și Justiție, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Avocatul Poporului, 50 de deputați sau 20 de senatori pot formula sesizări de neconstituționalitate la Curtea Constituțională.
Înalta Curte are deja documentul redactat
Astfel, până pe data de 9 septembrie 2025, oricare dintre aceste legi, inclusiv cea cu privire la pensiile magistraților, care nu va face obiectul moțiunilor de cenzură anunțate de parlamentarii Opoziției, va putea fi atacată la Curtea Constituțională.
Conform unor surse judiciare, în legătură cu proiectul de lege privind pensiile magistraților, Înalta Curte de Casație și Justiție are deja pregătită sesizarea cu obiecția de neconstituționalitate, pentru a o înregistra la CCR. Documentul este deja scris, la el fiind atașate mai multe memorii tehnice întocmite de asociațiile judecătorilor și procurorilor.
Până la soluționarea acestor sesizări de neconstituționalitate de către Curtea Constituțională, celelalte patru proiecte de legi pentru care Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat, luni, răspunderea în fața Parlamentului vor fi întârziate de dezbaterea și votul asupra moțiunilor de cenzură care, cu siguranță, vor fi depuse de parlamentarii Opoziției. În acest caz, abia după ce aceste moțiuni de cenzură vor fi respinse în Plen, încep să curgă termenele pentru sesizarea Curții Constituționale și cu privire la acestea și, apoi, pentru trimiterea legilor la promulgare, la președintele României.
Trei motive pentru care legea nu are cum să treacă de controlul de constituționalitate
În ceea ce privește legea privind pensiile magistraților, există toate premisele ca aceasta să nu treacă de controlul constituționalității. Și asta din cel puțin trei motive. Primul motiv constă în faptul că proiectul de lege a fost scris de așa natură încât pare că a fost redactat special pentru a pica la Curtea Constituțională, așa cum, deja, „Jurnalul” a dezvăluit într-una dintre edițiile precedente.
Al doilea motiv este acela că, în caz contrar, ar fi o premieră ca CCR să respingă excepțiile de neconstituționalitate, întrucât, dacă ar face acest lucru, și-ar invalida întreaga jurisprudență de cel puțin opt decizii definitive și general obligatorii care au criticat același tip de măsuri, inițiate și de alte guverne, fapt reținut și de Consiliul Legislativ în avizul negativ pe care l-a emis chiar înaintea angajării răspunderii Guvernului.
Al treilea motiv îl reprezintă președintele României, Nicușor Dan, care a dat deja un semnal mai mult decât clar că nu este de acord cu măsurile din acest proiect de lege. „Turneul” legii pe la CCR nu mai poate pune în discuție chestiuni de constituționalitate, deoarece este mai mult decât evident că proiectul de lege încalcă în mai multe rânduri Constituția României și jurisprudența Curții Constituționale. Este, așadar, vorba despre un pariu politic pe care Guvernul tocmai l-a pus. CCR va decide cui îi va da pe mână puterea reală în stat – președintelui României, Nicușor Dan, sau premierului Ilie Bolojan.
La data de 27 august, în cadrul unui interviu acordat postului de televiziune Antena 3 CNN, premierul Ilie Bolojan a declarat că „dacă proiectul de modificare a pensiilor magistraților va cădea la Curtea Constituțională, e greu de presupus că acest guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăți, alte acumulări care au fost adunate. (…) Fără aceste corecții, nu am făcut nimic. Dacă nu ai reușit să treci un pachet, înseamnă că nu mai ai legitimitatea să mergi mai departe și atunci lași alte guverne, care nu au decât să vină cu altă energie, cu altă autoritate, să facă evaluările”.
Și-a pus gaj funcția de premier față de acest proiect
În acest sens, Ilie Bolojan a făcut imprudența de ordin politic de a-și pune gaj păstrarea mandatului de prim-ministru de soarta trecerii legii privind pensiile de serviciu ale magistraților. Juriștii și specialiștii în drept constituțional nu dau însă, în acest moment, nici cea mai mică șansă ca, în forma în care a fost asumată în fața Parlamentului, această lege să treacă de Curtea Constituțională. Iar dacă va pica, soarta politică a premierului Ilie Bolojan se va afla exclusiv în mâinile președintelui Nicușor Dan.
Dacă Nicușor Dan vrea să-l cruțe pe Ilie Bolojan, atunci va folosi prerogativa conferită de articolul 114, alineat 4 din Constituția României, care, la procedura angajării răspunderii Guvernului, prevede că „în cazul în care președintele României cere reexaminarea legii adoptate, dezbaterea acesteia se face în ședință comună a celor două Camere”.
Odată trimisă la reexaminare, legea declarată neconstituțională, care nu produce încă efecte juridice, deoarece nu a fost, în prealabil, promulgată, poate fi modificată exclusiv prin proceduri parlamentare uzuale, clasice. Senatorii și deputații își recâștigă, astfel, pe deplin dreptul de a formula propuneri și amendamente prin care să modifice legea asumată de Ilie Bolojan, evident, în limita criticilor președintelui României și ale deciziei Curții Constituționale.
Tot pachetul de reforme poate fi modificat în Parlament, doar la un semn al președintelui
Nicușor Dan a exprimat, deja, dezacordul cu privire la aspecte esențiale din legea privind pensiile magistraților, în varianta angajată de Guvernul Ilie Bolojan. Spre exemplu, președintele a propus ca perioada de tranziție până când vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor să ajungă la 65 de ani să nu fie de 10 ani, așa cum vrea premierul, ci de 15 ani. Apoi, președintele a mai propus ca, în ceea ce privește cuantumul pensiilor magistraților, acesta să fie stabilit numai de Parlamentul României.
Dacă se întâmplă așa, Ilie Bolojan este pierdut. Numai demisia din funcție îl mai poate salva, demisie care însă, în acest moment, pare să fie un lux pe care, în mod real, nici măcar Ilie Bolojan, nici partidul pe care îl conduce nu și-l pot permite. La fel cum nu și-l poate permite nici USR.
Dacă proiectul de lege privind pensiile magistraților poate ajunge la reexaminare în Parlament, pentru a fi modificat, atunci și celelalte patru legi asumate pot avea același deznodământ. Mai ales pentru că există elemente flagrante de neconstituționalitate incluse în aceste „reforme”.
Președintele României a lăsat chiar de înțeles că nici celelalte măsuri nu sunt tocmai ce el și-ar dori, acuzând voalat Guvernul că, din grabă, a făcut multe greșeli. Greșeli care, dacă nu vor fi sancționate de Curtea Constituțională, în urma unui examen elementar de constituționalitate, așa cum se va întâmpla cu proiectul pensiilor magistraților, pot ajunge din nou în Parlament, odată cu trimiterea lor la reexaminare de către președintele României.
Astfel, fiecare măsură în parte pentru care Ilie Bolojan a refuzat să introducă amendamentele propuse de parlamentari poate fi reparată sau chiar înlăturată pe cale legislativă, astfel încât angajarea răspunderii Guvernului, chiar dacă s-a oficializat, să fie golită de conținut.
Un astfel de semnal a fost dat deja de PSD, care, prin vocea fostului ministru de Finanțe Adrian Câciu, a anunțat că „în următoarele zile, vom depune un proiect de lege cu acele amendamente pe care Guvernul nu le-a acceptat”. „Una dintre aceste prevederi va viza și plata CASS de către imigranți, refugiații ucraineni sau azilanți, CASS de 10% aferent sumelor pe care le primesc de la statul român. Mi se pare corect și echitabil să plătească la fel ca românii. De asemenea, vom avea prevederi privind scutirea de la plata CASS a mamelor, a veteranilor de război, a văduvelor de război, a invalizilor și deținuților politici. Despre aceste aspecte nu îi veți auzi vorbind pe lobbyști”, a precizat Adrian Câciu.
Coaliția, convocată la Președinție. Premierul: Nu se face cum vreau eu, plec!
Faptul că lucrurile sunt, cu adevărat, complicate este certificat și de convocarea de ieri, la Palatul Cotroceni, a liderilor Coaliției Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, Dominic Fritz, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian, pentru a discuta despre scandalurile din ultima perioadă, în contextul măsurilor fiscal-bugetare înaintate de premier.
La aceste discuții, Ilie Bolojan ar fi dat un ultimatum, spunând că, deocamdată nu pleacă din funcție, dar a avansat termenul de 15 septembrie pentru a lua o decizie. „Nu se face reforma propusă de mine, plec!”, ar fi amenințat premierul.
Scandalul este legal de reforma administrației locale, acolo unde există cele mai mari tensiuni între PNL și PSD.
Tema centrală a reuniunii de la Cotroceni a fost reforma administrației publice locale, proiect susținut de premier, dar contestat în interiorul Coaliției. Planul prevede o reducere semnificativă a personalului din primării și consilii județene, cu efecte directe asupra aparatului administrativ. În timp ce liberalii insistă pentru adoptarea rapidă a pachetului, social-democrații și UDMR cer amânări și clarificări privind impactul real al măsurilor.
Premierul Ilie Bolojan a transmis, în ședințele interne ale Coaliției, că își pune „mandatul pe masă”, dacă planul nu primește susținerea partenerilor. Amenințarea cu demisia a crescut presiunea politică, mai ales că o eventuală retragere a premierului ar atrage după sine căderea Guvernului și relansarea unor negocieri dificile privind puterea executivă. După discuțiile de marți, liderii Coaliției ar putea anunța un calendar pentru clarificarea impactului reducerilor și o formulă de implementare etapizată, care să împace taberele.
