Organizația „Salvați Copiii” a înființat Centrul de Resurse Antibullying. Foarte mulți profesori nu recunosc fenomenul și nici nu știu să-l gestioneze corect

Ce este și cu ce se ocupă Centrul de Resurse Antibullying

Bullyingul a devenit fenomen național, iar școala este mediul în care acest tip de comportament aproape a explodat. Nu există unitate de învățământ unde agresiunea între elevi să fi fost pe deplin eradicată. Asta, deși măsuri de prevenire se tot iau. Se pare însă că această rețetă nu funcționează. Este, prin urmare, nevoie de o altă abordare. 

Așa a apărut Centrul de Resurse Antibullying, înființat de organizația „Salvați Copiii” – un spaţiu fizic şi virtual în care şcolile şi grădiniţele primesc sprijin real pentru a construi comunităţi educaţionale sigure şi incluzive, potrivit news.ro.
Centrul vizează pregătirea profesorilor, a consilierilor şcolari, a personalului nedidactic din şcoli, pregătirea specialiştilor din sistemul de protecţie a copilului, dar și a angajaţilor birourilor de siguranţă şcolară. Aceștia sunt învățați cum să recunoască bullyingul, cum să gestioneze situațiile de criză, cum să prevină fenomenul prin metode care chiar să dea și rezultate. 

Acestor oameni din sistem li se vor pune la dispoziție metodologii validate ştiinţific pentru prevenirea bullyingului şi promovarea unui climat pozitiv în unitățile de învățământ. Vor învăța să depisteze cazurile copiilor care au nevoie de servicii de specialitate și vor fi încurajați să le semnaleze mai departe. 

Recomandări

Data la care se trece la ora de iarnă în 2025. Dormim mai mult cu o oră

Elevii și părinții, pe de altă parte, vor primi consiliere şi suport, vor fi încurajați să participe la programe de prevenire. De asemenea, Centrul Antibullying va derula campanii de informare şi de conştientizare pentru copii, profesori, părinţi, va realiza cercetări asupra fenomenului de bullying. Acestea vor fi însoţite de acţiuni de advocacy menite să influenţeze politicile publice astfel încât copiilor să li se asigure un climat şcolar sigur şi incluziv.
Din echipa centrului fac parte experţi în domeniul educaţional, formatori, psihologi, psihopedagogi, facilitatori.

Cât de eficientă este raportarea anonimă a cazurilor de bullying 

Doar patru din zece profesori chestionați, adică 43,1%, au încredere în eficienţa mecanismelor de raportare anonimă a cazurilor de bullying. Un sfert dintre ei, mai exact 25,6%, consideră utilă stabilirea unor profesori cărora să le fie sesizate incidentele. Asta, în timp ce 17,5% dintre respondenți cred în relevanţa participării directe a copiilor prin desemnarea unor elevi cărora victimele bullyingului să le poată sesiza fenomenul. 

Cât de des ar trebui să fie organizate activități antibullying în școli

O treime dintre cei chestionați, mai exact 31,5%, au declarat că astfel de activități ar trebui organizate în mod constant în școli și în așa fel încât să devină parte a culturii școlilor. Însă aceste activități de prevenire ar trebui organizate nu numai la nivel de unitate de învățământ, ci și de profesori la clasă, atunci când aceștia sesizează nereguli, probleme, situații care impun intervenții urgențe.

Există însă un procent foarte mic, de 0,4%, nesemnificativ care consideră că școala nu are nicio datorie, nicio responsabilitate să prevină bullyingul, iar 1% dintre cadrele didactice care au participat la acest sondaj consideră că astfel de acțiuni de prevenire ar trebui să aibă loc, dar în cadrul programului Școala Altfel. 

Bullyingul poate veni la pachet cu traume pe viață. Imagine cu caracter ilustrativ. Foto: Shutterstock

Cine sunt victimele bullyingului

Întrebaţi despre portretul psihologic al victimei, profesorii consideră că vizați de comportamentele agresive ale celor din jur sunt, în primul rând, elevii timizi și retrași. 60% dintre cei chestionați consideră că un elev timid riscă să devină o țintă a bullyingului. Următorii factori sunt aspectul fizic (50,2%) stilul vestimentar (40,9%), sensibilitatea elevului ţintă (39,8%) şi situaţia economică a familiei acestuia (39%).

Cine este de vină într-un caz de bullying în școli?

În ceea ce priveşte responsabilitatea pentru astfel de comportamente, cei mai mulţi dintre participanţii la sondaj o atribuie elevului care adoptă comportamentul agresiv (73,5%), urmat de părinţi/familie (65%) şi anturaj (61%).
11,4% dintre respondenţi consideră că victima are și ea vina sa, în timp ce 17,4% dintre participanţi consideră că şi profesorii sunt responsabili. Cât despre conducerea școlii, aceasta a fost considerată responsabilă doar de 9,6% dintre respondenţi.
Potrivit analizei, doar şapte profesori din 100 consideră că responsabilitatea este împărţită între elevul care iniţiază, familia acestuia şi şcoala reprezentată de cadre didactice şi conducerea şcolii.

Profesorii nu știu să recunoască bullyingul. Unii îl confundă cu abuzul

Deşi 9 din 10 respondenţi afirmă că au o bună cunoaştere a fenomenului de bullying şi îl pot recunoaşte şi în practică, lucrurile nu stau deloc așa. Dimpotrivă. Aceștia, rugați fiind să identifice caracteristicile bullyingului, au făcut asocieri improprii și nu au reușit să identifice corect trăsăturile care ţin de natura fenomenului. Mai mult, peste trei sferturi (75,4%) dintre participanţii la sondaj se consideră bine şi foarte bine pregătiţi pentru a gestiona corespunzător bullyingul între elevi, însă, în realitate, nu sunt nici pe departe pregătiți.

Rezultatele sondajului arată că există confuzie în ceea ce priveşte înţelegerea actorilor implicaţi: 31,3% dintre respondenţi consideră că bullyingul se manifestă exclusiv între elevi, în timp ce 30,6% sunt de părere că se poate manifesta şi din partea elevilor către profesori, iar aproape 2 din 5 (19,8%) sunt în situaţia de a confunda bullyingul cu abuzul, considerând că bullyingul se poate manifesta şi din partea profesorilor către elevi.

Și profesorii pot fi acuzați de comportamente agresive și bullying la adresa elevilor. Imagine cu caracter ilustrativ. Foto: Shutterstock

Atunci i când li se solicită opinia cu privire la cele mai potrivite intervenţii, cei mai mulţi au optat pentru campanii de conştientizare a părinţilor pentru a educa copiii într-o manieră pozitivă (72%), promovarea toleranţei şi respectului reciproc prin activităţi  non-formale (64,1%) şi activităţi pentru creşterea coeziunii de grup (62,4%). 
Puţin peste jumătate din respondenţi (52,4%) recunosc caracterul intenţionat al comportamentului (cu un nivel maxim de 77,2% în cazul consilierilor şcolari), în timp ce mai puţin de jumătate (48%) recunosc caracterul repetitiv al bullyingului (cu un nivel maxim de 80,8% în cazul consilierilor şcolari).
În schimb, unu din cinci participanţi la sondaj consideră că bullyingul se poate manifesta şi prin conflicte spontane (peste o treime din managerii şcolari – 33,8% – sunt de această părere).

Sondajul de opinie a fost completat de aproape 2.500 de cadre didactice din învăţământul primar şi gimnazial, manageri şi consilieri şcolari, răspunsurile fiind colectate în perioada 10-16 octombrie 2025. Distribuţia respondenţilor în funcţie de mediul unde se află şcoala unde predau este una echilibrată: 42,6% activând în şcoli din mediul rural, 28,9% în şcoli din municipiile reşedinţă de judeţ, 21,5% în şcoli din alte oraşe şi 7% în şcoli din Bucureşti. Cei mai mulţi dintre participanţii la sondaj au o experienţă în profesie de peste 10 ani (72,4%).

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Urmărește cel mai nou VIDEO