Ministerul Finanțelor a publicat pe 14 august un proiect de lege prin care impozitul pe câștigurile bursiere va crește, tentativele autorităților de a ridica nivelul taxării asupra mediului bursier nefiind noi, recent inclusiv Ziare.com prezentând o inițiativă în acest sens.
Astfel, conform proiectului, ele ar urma să crească în felul următor:
A. Pe termen lung (pentru dețineri mai mari de 365 de zile): de la 1% la 2%.
B. Pe termen scurt (pentru dețineri sub 365 de zile): de la 3% la 4%, inclusiv pentru instrumente derivate.
Pe de altă parte, după cum subliniază consultantul de business Florin Leucă într-o analiză pentru Ziare.com, această măsură vine în contextul evoluției istorice a indicelui BET (tranzacționându-se la peste 20.000 de puncte în iulie-august 2025) și a unui număr tot mai mare de investitori, determinat în mare parte de simplificările fiscale din 2023.
Apartamente de vanzare Pipera, Canton 71
Acesta mai arată faptul că Legea 142 din 2022, în vigoare de la 1 ianuarie 2023, a adus mari avantaje pentru investitori, precum reținerea impozitului la sursă de către broker, eliminarea obligației de a depune declarația unică, de a calcula singuri profitul din tranzacționare și de a face plata impozitelor.
Pe de altă parte, însă, acesta explică faptul că atragerea capitalului străin și păstrarea capitalului autohton în România depind de predictibilitatea fiscală și de costul de oportunitate al investiției determinat, printre altele, de gradul de fiscalitate.
Mai mult, spune Florin Leucă, piețele de capital au nevoie de stabilitate și previzibilitate pentru a atrage investitori, mai ales străini, iar modificările fiscale frecvente sau neașteptate pot eroda încrederea investitorilor și pot afecta atractivitatea BVB, mai ales în comparație cu piețele regionale emergente.
„Majorarea cotei de impozitare pare modestă, fiind vorba de un punct procentual, dar aplicată la volume mari de tranzacționare ar genera venituri fiscale semnificative pentru bugetul de stat, mai ales în contextul deficitului crescut. Totuși, orice mărire a sarcinilor fiscale trebuie cântărită foarte atent de vreme ce poate eroda bazinul investitorilor”, spune consultantul de business.
Totodată, acesta mai arată că o creștere a impozitului la 2% pentru deținerea pe termen lung rămâne relativ modestă în comparație cu impozitarea deținerii pe termen scurt cu 4%, acesta fiind un mod prin care statul vrea să încurajeze investițiile pe termen lung.
Florin Leucă crede însă că, chiar și acest 2% ar putea diminua atractivitatea strategiilor de tipul „buy & hold”, mai ales dacă alternativele din regiune oferă avantaje fiscale mai bune. Iar cu privire la investițiile speculative, adaugă el, pe termen scurt statul vrea să le descurajeze, dar nu trebuie să omită faptul că acestea prezintă marele avantaj de a atrage rapid lichiditate în piață atunci când este mai mare nevoie.
„Chiar și după majorarea propusă, România va rămâne mai atractivă fiscal decât Polonia (19%) și Ungaria (15% impozit + 13% contribuție socială în anumite condiții). Singura excepție este Bulgaria, unde fiscalitatea este zero pentru tranzacționarea de acțiuni listate pe piețele reglementate din Uniunea Europeană sau Spațiul Economic European (10% în rest)”, explică consultantul fiscal.
Încurajarea investițiilor pe termen lung
Totodată, Florin Leucă mai spune că semnalul pentru investitori este acela de a descuraja investițiile speculative, pe termen scurt, acordând o primă fiscală (diferența de 2%) investitorilor pe termen lung, cu dețineri de peste 365 de zile.
Acesta mai explică de asemenea că investițiile pe termen lung conferă stabilitate pieței, reprezintă o sursă de finanțare predictibilă pentru companiile listate la bursă și oferă randamente mai sigure investitorilor, în vreme ce statul are numai de câștigat dintr-o piață de capital matură și lichidă.
Astfel, spune Florin Leucă, devine vital pentru economie să atragem cât mai mulți investitori răbdători, deoarece afacerile listate la bursă au nevoie de stabilitate și timp pentru dezvoltare, iar portofoliile de investiții păstrate pe termen lung tind să fie mult mai profitabile decât tradingul de o zi.
„Statul român ar putea introduce într-un mod cu adevărat inteligent majorarea fiscală alături de un vehicul de economisire pe termen lung (echivalentul TBSZ din Ungaria), care are un beneficiu fiscal de neegalat: scutește de taxarea suplimentară dacă investitorul rămâne disciplinat pe un termen mai lung, de cel puțin 5 ani. Acest mecanism ar muta întreaga dezbatere de la încă o taxă pe capital la o formă de contract social, căci investitorul ar fi răsplătit cu un randament net mai bun pentru răbdarea sa și pentru încrederea pe care o acordă economiei naționale, iar piața de capital ar fi mai puțin expusă la volatilitate și crize”, arată Florin Leucă.
Predictibilitate și încredere
În același timp, consultantul fiscal mai spune că problema-cheie nu este nivelul absolut al fiscalității, care rămâne unul relativ scăzut, ci lipsa de previzibilitate a reglementărilor. Astfel, orice schimbare ar trebui să fie anunțată clar și din timp, cu un calendar de implementare și o analiză de impact pe lichiditate, luând în considerare și listările planificate, tocmai pentru a nu eroda percepția de predictibilitate și credibilitatea BVB.
„În concluzie, propunerea de majorare modestă a impozitului pe câștiguri bursiere (de la 1% la 2% pentru investițiile pe termen lung și de la 3% la 4% pentru cele pe termen scurt) este o încercare a statului român de echilibrare fiscală în contextul unei piețe în expansiune (atât ca volum de tranzacționare, cât și ca număr de investitori) și a unui mediu macroeconomic tensionat. Deși măsura poate genera venituri suplimentare, necesare pentru consolidarea bugetară, riscul unui impact asupra lichidității, atractivității pieței și comportamentului investitorilor nu trebuie să fie subestimat”, își încheie analiza Florin Leucă.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
