Tarifele impuse de Comisia Europeană la importurile de îngrăşăminte ruseşti i-au afectat până acum mai mult pe fermierii europeni, care au trebuit să suporte costuri mai mari, ceea ce în final s-a tradus prin prețuri mai mari plătite de consumatori pentru produsele alimentare. În timp ce industria îngrășămintelor din Rusia și-a redirecționat producția spre alte piețe, Comisia Europeană recunoaște că nu are până acum date suficiente pentru a evalua impactul tarifelor sale. România este dependentă de importurile de îngrășămintele chimice, iar balanța sa comercială cu aceste produse este negativă. Deficitul comercial din ultimii șase ani a depășit 3 miliarde de euro, iar anul acesta numai în primele șapte luni am cheltuit 420 de milioane de euro pentru importul lor.
Datele Băncii Mondiale arată că preţurile mondiale la îngrăşăminte au crescut în acest an, unul dintre motive fiind şi tarifele suplimentare introduse la 1 iulie, care se adaugă tarifelor la importuri, creând noi probleme pentru fermierii europeni, care se luptă deja cu costurile mari la energie şi reglementările de mediu, potrivit Reuters.
Tarifele au intrat în vigoare, în luna iulie, la un nivel de 40 de euro pe tona de uree şi azot, urmând să ajung la 315 euro pe tonă în luna iulie 2028.
Datele Băncii Mondiale arată că preţul mediu la uree a crescut cu 26,5% din luna mai şi până în luna iulie, ajungând la 496 de dolari pe tonă.
Rusia este responsabilă pentru mai mult de 20% din producţia mondială de îngrăşăminte şi furnizează aproximativ 25% din importurile UE de îngrăşăminte.
De la începutul acestui an și până la sfârșitul lunii iulie, țara noastră importase o cantitate de 1,13 milioane de tone de îngrășăminte pentru care a plătit aproape 420 de milioane de euro. Pe lista țărilor de unde aducem aceste produse figurează China, Rusia, Azerbaijan, Serbia, Ucraina, Egipt, Maroc, Nigeria, Georgia, dar și Statele Unite. Practic agricultura noastră este total dependentă de aceste importuri, în condițiile în care producția internă s-a redus drastic în ultimii ani.
Citește pe Antena3.ro
Până când mai putem călători cu buletinul clasic în Uniunea Europeană
Cele mai mari importuri vin din Ucraina
Deși este o țară cu o economie grav afectată de războiul care durează de aproape patru ani, Ucraina reușește totuși rămână un jucător important pe piața exportatorilor de îngrășăminte europeni. Datele Direcţiei Generale Taxare şi Uniune Vamală (TAXUD) din cadrul Comisiei Europene arată că anul acesta am adus din această țară 11.000 de tone de îngrășăminte, importuri care ne-au costat circa 4 milioane de euro.
Un sfert din banii cheltuiți au plecat în Rusia
Pentru importurile realizate anul acesta, România a plătit Rusiei circa 100 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că un sfert din bani cheltuiți de țara noastră pentru aceste importuri au luat calea Rusiei. Cantitatea de îngrășăminte de aici s-a ridicat la 276.000 de tone. Importuri mult mai ieftine au venit însă din China, o țară de unde am adus 112.000 de tone și pentru care am plătit 20 de milioane de euro. Cele mai mari importuri le-au făcut din Egipt, de unde am importat 276.000 de tone, care ne-au costat circa 108 milioane de euro. Importurile realizate din Statele Unite au însemnat în perioada menționată circa 200 de tone pentru care am plătit aproape 500.000 de euro. Pe listă figurează și Israelul, care ne-a furnizat 20.000 de tone de îngrășăminte, pentru care am plătit aproape 12,5 milioane de euro.
România a importat 385.000 de tone din Rusia
Potrivit datelor Direcţiei Generale Taxare şi Uniune Vamală (TAXUD) din cadrul Comisiei Europene, țara noastră a importat anul trecut peste 1,5 milioane de tone de îngrășăminte, valoarea lor fiind de circa 510 milioane de euro. Cele mai mari cantități de îngrășăminte au venit din Rusia (358.000 de tone), Egipt (355.000 de tone), Turcia (96.000 de tone) și China (80.000 de tone). Pe lista țărilor de unde am importat cantități semnificative mai apar Israelul, Azerbaidjanul, Serbia etc. Pe listă apărea și anul trecut Ucraina, de unde am adus 25.000 de tone, pentru care importatorii au plătit 9,24 de milioane de euro. În 2023 valoarea importurilor românești de îngrășăminte a fost de 550 de milioane de euro.
În urmă cu 35 de ani, în România funcționau 11 combinate de îngrășăminte chimice, care produceau 2,5 milioane de tone.
Deficitul balanței comerciale în comerțul cu îngrășăminte chimice
Anul Import (mil. tone) Cost (mil. euro) Export (mii tone) Venit (mil. euro)
2020 1,12 223 352 79
2021 1,43 489 123 40
2022 1,91 1.260 54 42
2023 1,45 550 2015 103
2024 1,51 510 73 32
2025 1,13 420 32 16
Total importuri: 3.450 de milioane de euro
Total exporturi: 312 milioane de euro
Deficit: 3.148 de milioane de euro (3,14 miliarde de euro)
După un an de pauză, Azomureș a reluat producția
După o lungă perioadă de întrerupere a producției, cel mai mare combinat de îngrășăminte din România și-a reluat, în cursul lunii trecute, producția. Directorul general al Azomureș, Josh Zacharias, a explicat că s-a profitat de o fereastră limitată de oportunitate pentru a achiziționa gaze și a pune la dispoziție îngrășăminte la prețuri competitive în sezonul agricol de toamnă din România: „Am profitat de o oportunitate temporară de a cumpăra gaz pentru perioada următoare. Încă nu este o situație sustenabilă, dar măcar ne permite să producem îngrășăminte pentru fermieri pentru campania de toamnă”, spunea acesta, citat de agenția Rador. Viitorul producției de îngrășăminte la Târgu Mureș este astăzi incert, în condițiile în care producătorii din țările din afara Uniunii Europene achiziționează gaz de până la zece ori mai ieftin decât în România, iar reglementările de mediu nu sunt atât de stricte și le permit un cost de producție mult mai redus. Combinatul, care este în proprietatea grupului elvețian Ameropa, este cel mai mare consumator de gaze din România. La capacitate maximă, el ajunge să consume 3,5 milioane metri cubi. În afară de Azomureș, astăzi țara noastră nu mai are niciun combinat funcțional.
Romgaz analizează oportunitate cumpărării Azomureș
Compania Romgaz este interesată de preluare combinatului Azomureș, iar în acest sens a organizat deja o licitație pentru achiziționarea serviciilor de consultanță pentru evaluarea activelor unității și a costurilor presupuse de obligația ca unitatea industrială să respecte standardele de emisii de gaze cu efect de seră prevăzute de reglementarea UE Net Zero Industry Act (NZIA). Ofertele au venit de la: subsidiara locală a Ernst&Young, cu subcontractant divizia românească a McKinsey; italienii de la RINA Consulting SpA; consorțiul Deloitte Consultanță-Reff&Asociații, cu subcontractanți HaskoningDHV Nederland și EPC-Consultanță de Mediu; și asocierea TUV Austria România-KPMG Advisory. Potrivit directorul general Romgaz, Răzvan Popescu, o decizie în acest sens ar urma să se ia până la sfârșitul acestui an.
„Beneficiile (eventualei preluări a combinatului – n.r.) sunt destul de clare, dat fiind faptul că Azomureș este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din România. Va însemna multe avantaje pentru Romgaz, în primul acela de a procesa gazele de proprii, de a da valoare adăugată gazului pe care îl producem, atât celui onshore, cât mai ales celui care va fi extras din proiectul Neptun Deep. Este un combinat strategic pentru România, care ar avea multe beneficii de pe urma includerii în grupul Romgaz″, declara recent șeful Popescu.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
