Ce se schimbă pentru minorități
Proiectul de lege (care se află încă la Senat, în calitate de prim for) al cărui principal inițiator este Claudiu Năsui a pus pe jar Coaliția, mai ales după ce liberalii au primit undă verde de la Ilie Bolojan să îl voteze, susțin sursele Libertatea. Demersul ar vrea să pună în aplicare parțial referendumul din 2009, când majoritatea celor care au mers la urne au cerut 300 de parlamentari. Însă actuala formă, pe lângă diminuarea numărului de aleși pe circumscripții, a umblat și la unul din articolele referitoare la minorități.
Mai precis, noua formă spune așa: „Organizațiile cetățenilor aparținând unei minorități, legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin (2) din Constituția României, republicată, la un mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga țară, un număr de voturi egal cu numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat”.
În formă aflată în vigoare în prezent, minoritățile beneficiază de încă un aspect juridic favorabil, ceea ce face viața lor infinit mai ușoară pentru a accede cu ce puțin un om în Parlament.
Recomandări
Coaliția analizează scăderea salariilor cu 10% în toată administrația de stat pentru 2026
„Organizațiile cetățenilor aparținând unei minorități naționale, legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată, la un mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga țară, un număr de voturi egal cu cel puțin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat.
Numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat reprezintă partea întreagă, nerotunjită, a raportului dintre numărul de voturi valabil exprimate obținute la nivel național de toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au întrunit condiția de prag electoral, voturile valabil exprimate obținute de candidații independenți care au primit mandate și numărul total de mandate pentru Camera Deputaților potrivit anexei nr. 1”, prevede actuala formă a legii privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților.
Adică pentru alegerea unui reprezentant nu trebuie media voturilor unui deputat ales la nivel național, medie făcută doar din rezultatele partidelor, alianțelor și organizațiilor minorităților care au făcut pragul, ci 5% din această medie. Pe scurt, sarcina în prezent e de 20 de ori mai ușoară față de ceea ce prevede Legea Năsui de reducere a numărului de parlamentari.
„Pragul” special cu număr modic de voturi
La ultimele alegeri pentru Camera Deputaților și Senat, calculele Libertatea arată că numărul mediu de voturi pentru un mandat de deputat a fost de 25.396 de voturi. În schimb, acel „prag” special pentru minorități a fost de 1.269,8 voturi, adică minimul de voturi pentru a putea o organizație a minorităților să aibă reprezentare parlamentară.
În afară de UDMR, care depășește acest „prag” special, precum și pe cel alternativ (o soluție introdusă în legislație tocmai pentru o situație în care Uniunea nu ar face 5%), cel mai aproape de a avea șase pe noua formă a legii e Asociația Partida Romilor „Pro-Europa”, care a avut 13.881 de voturi în toată țara. Așadar, pe forma în vigoare și-a bifat norma, însă la o eventuală schimbare legislativă ar fi doar la jumătate din voturi.
Singurii care au mai depășit borna de 10.000 de voturi au fost cei de la Asociația Macedonenilor din România, cu 13.800 de voturi. În rest, majoritatea au obținut doar câteva mii de voturi.
Sub 5.000 de voturi sunt chiar mai multe organizații naționale. În partea de jos a rezultatelor e Forumul Cehilor din România, cu 2.817 voturi, care d-abia a atins limita minimă pe actuala legislație. Sunt urmați de Asociația Italienilor din România, cu 4.128 de voturi. 4.215 voturi au avut și cei de la Uniunea Polonezilor din România, iar 4.413 voturi cei de la Uniunea Croaților din România. Tot în jurul acestor numere au fost și cei de la Uniunea Democrată Turcă din România, cu 4.547 de voturi, în timp ce Uniunea Culturală a Rutenilor din România a avut 4.571.
Sub 5.000 de voturi la ultimele parlamentare au mai fost cei de la Uniunea Armenilor din România, din care face parte și liderul de Grup parlamentar al minorităților, Varujan Pambuccian, cu 4.747, dar și Uniunea Democrată a Tătarilor Turcomusulmani din România, cu 4.908 voturi.
Cazul specific al UDMR
În varianta propusă de Claudiu Năsui multe dintre locurile din Parlament care s-ar pierde ar fi exact în județele cu reprezentare mare a celor din UDMR și unde formațiunea condusă de Kelemen Hunor are și în prezent aleși.
De exemplu, în Covasna și Harghita UDMR are toți cei șase, respectiv șapte parlamentari, prin noua aritmetică cele două județe vor avea trei parlamentari, respectiv patru. Deci, din start ar pierde șase.
Să luăm și alte două județe cu reprezentare semnificativă a UDMR: Mureș și Satu Mare. În Mureș UDMR are în prezent șase din cei 12 parlamentari. Pe noua variantă Mureșul ar avea doar opt, scăderea drastică fiind la deputați (cu trei în minus).
În județul Satu Mare, UDMR are doi din cinci deputați și ambii senatori. În noua formulă totalul parlamentarilor ar fi cinci, nu șapte.
În legislatura 2024-2028, UDMR are 22 de deputați și 10 senatori.
Aplicarea simplă a recensământului
Libertatea a semnalat din luna august a anului trecut faptul că dacă Parlamentul ar „actualiza” numărul de deputați și senatori la datele din ultimul recensământ, fără a umbla deloc la norma de reprezentare, nu mai puțin de 66 de locuri ar fi eliminate. Mai precis, nu am mai avea un Parlament de 466 (cum a fost gândit teoretic actualul legislativ) sau 464 (cum este, pentru că două mandate pentru POT de la Senat nu au fost atribuite, pentru că nu aveau listă în județele respective), ci am avea 400 sau 398 de aleși.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse.
Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație.
Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine.
Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.
