Vineri, 29 August 2025, ora 03:25
84 citiri
Premierul Ilie Bolojan FOTO Hepta
Guvernul vrea să strângă mai mulți bani la buget prin schimbarea regulilor insolvenței, pentru a depista și a sancționa patronii bogați care își ascund averea în spatele unor firme aparent sărace. Ministerul Finanțelor, care mizează pe recuperarea unei părți din cele aproximativ 100 de miliarde de lei datorate, propune ca inspectorii ANAF să cerceteze mai atent persoanele din spatele companiilor în insolvență, inclusiv folosind date publice sau de pe rețele sociale, și să verifice coerența între averea personală și situația firmelor.
Suma de 100 de miliarde de lei pe care o datorează firmele aflate în insolvență reprezintă echivalentul deficitului din primele 10 luni ale anului trecut.
Scopul schimbării regulilor este ca insolvența să nu mai fie folosită ca paravan pentru a păgubi statul și creditorii. Persoanele vizate pot fi împiedicate să mai înființeze sau să conducă firme timp de până la cinci ani, iar ANAF ar putea încerca tragerea la răspundere solidară a administratorilor și analizarea modului de dobândire a averii. Ministerul va folosi, conform proiectului, verificări încrucișate prin Departamentul de Mari Averi.
Legislația prevede și reducerea duratei procedurilor de insolvență, cu până la 50%, ceea ce ar putea scurta procesele lungi la aproape nouă luni, iar efectul scontat este responsabilizarea beneficiarilor reali și descurajarea utilizării firmelor-paravan.
Legislația prea permisivă și lipsa de eficiență a ANAF-ului, printre principalele probleme
Apartamente de vanzare Pipera, Canton 71
Ziare.com a luat legătura cu avocatul de drept fiscal Gabriel Biriș pentru a înțelege cum am ajuns la datorii de aproape cât întreg deficitul bugetar de care guvernanții încearcă să scape, numai de la firmele aflate în insolvență.
„Cum s-a ajuns aici? Prin lipsă de eficiență a administrației fiscale, de-a lungul multor decenii. Cifra de 100 de miliarde de lei se referă, din câte înțeleg, la un stoc de creanțe pe o perioadă foarte lungă. Multe din sumele astea pur și simplu nu pot fi recuperate pentru că firmele care au generat datoriile au intrat în faliment fără active sau cu active foarte mici, astfel încât creditorii, inclusiv statul, nu au ce recupera. E vorba și de o legislație a insolvenței poate prea permisivă, e vorba și de o lipsă de acțiune a ANAF-ului în timp”, a explicat acesta.
Întrebat ce capacitate ar avea ANAF să înceapă verificări intensive ale firmelor aflate în insolvență, așa cum cere Ministerul Finanțelor, Gabriel Biriș a fost sceptic.
„Atragerea răspunderii asociaților și administratorilor de către ANAF există și acum în legislație, în anumite condiții. Dacă se dorește lărgirea acestor condiții, legea va produce efecte pentru viitor și va îngreuna acumularea de noi datorii. Dar în privința creanțelor din trecut, e greu de crezut că se mai poate face mare lucru”, a explicat Gabriel Biriș.
Potrivit avocatului de drept fiscal, ANAF ar putea avea capacitatea unor astfel de verificări dacă ordinea priorităților ar fi modificată.
„Ar putea, cu o condiție: simplificarea legislației fiscale și eliberarea resurselor de la activități administrative care ocupă mult din capacitatea de inspectare. Eu am tot insistat pe modificarea modului de colectare a TVA-ului. De pildă, introducerea taxării inverse generalizate ar reduce o parte din frauda mare cu TVA și cererile frauduloase de rambursare. În prezent, o mare parte din inspectorii fiscali sunt ocupați cu soluționarea cererilor de rambursare de TVA, care sunt în proporție foarte mare corecte; e un consum ineficient al resurselor de inspecție.
Dacă redirecționăm acele resurse către anchetarea fraudei și a circuitelor care generează insolvențe frauduloase, atunci ANAF poate face anchete mai solide. Aproape jumătate, dacă nu chiar un pic mai mult, din inspectorii fiscali lucrează pe soluționarea cererilor de rambursare de TVA, din care peste 95%, din câte știu vreo 97% sunt confirmate. De fapt, noi practic avem o legislație care ține jumătate din forța de inspecție fiscală ocupată cu 3% din TVA-ul cererilor de rambursare, făcute de companii”, a conchis acesta.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent