Prin pachetul al II-lea de măsuri pe care și le-a asumat, Guvernul amestecă funcționarii cu aleșii locali și face concedieri colective ilegale, printr-o lege neconstituțională, dar vor urma și alte tăieri de posturi, în cel de-al III-lea pachet, pe 15 septembrie – dată la care se va declanșa și greva generală în administrație. Sindicaliștii au sperat că pot negocia cu actualul Executiv, dar și-au dat seama că nu s-a luat în considerare nimic din ceea ce au discutat și nici amendamentele care au fost depuse.
Concedierea a 40.000 de bugetari a ajuns în cel de-al II-lea pachet al măsurilor de austeritate ca o anomalie legislativă. După ce și-a dat seama că prin reducerea cu 20% a numărului de funcționari din administrația locală nu va scăpa de cei 40.000 de bugetari vizați pentru concediere, premierul Bolojan a refăcut calculele și a existat ideea reducerii cu 45% a posturilor, pentru a se elimina 70.000, din care multe nu sunt ocupate, astfel încât să se dea afară numărul de angajați dorit. Dar în final, pachetul de măsuri a fost asumat cu o altă formulă: 25% din totalul funcționarilor, dar nu se va aplica uniform, ci se vor face reduceri calculate pe instituții.
Una dintre problemele acestei legi asumate este că amestecă funcționarii publici cu aleșii locali – se reduce numărul consilierilor locali din primării, deși aceștia nu sunt nici funcționari publici, nici angajați ai primăriilor și funcționează în baza altei legi. Pe lângă această anomalie, reducerile de posturi din Poliția Locală creează probleme de ordine publică exact acolo unde ar fi nevoie de acești funcționari cu statut special care se află în subordinea primarilor.
Dispar aproximativ 57% din posturile din cabinetele aleșilor locali și ale demnitarilor – din circa 10.700 de funcții actuale, de la nivelul premierului până la secretarii de stat, vor rămâne aproximativ 6.000. Cabinetele viceprimarilor vor fi desființate, iar numărul consilierilor miniștrilor și demnitarilor va fi redus. Dar se reduce și numărul consilierilor locali din primării – aceștia fiind aleși, nu angajați la stat.
Poliția Locală va pierde circa 4.000 de posturi, iar localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori nu vor mai putea avea polițiști locali. Cei 40.000 de funcționari calculați inițial se adună din 30.000 de posturi din instituții, prin refacerea organigramelor, 6.000 de angajați din cabinetele aleșilor, dar și din aleșii locali și 4.000 de polițiști locali, aflați în subordinea primarilor – dar exact de unde era mai mare nevoie de ei.
Exact în localitățile mici care își permiteau să aibă măcar un număr redus de polițiști locali, pentru a-i ajuta pe cei din MAI, posturile vor fi eliminate, pentru că se schimbă criteriile de înființare a Poliției Locale, în raport cu un număr mai mare de locuitori. Dar rămân polițiștii locali exact în orașele mari, acolo unde sunt suficienți polițiști MAI și unde nevoia e mai redusă.
Primăriile care funcționează de mai mulți ani cu jumătate din numărul total de angajați pe care puteau să-i aibă, conform legii, vor pierde și ele din angajați, chiar dacă au deficit de personal, în schimb nu va pleca nimeni din Primăria Capitalei, care are toate posturile ocupate. Tot în București rămân și posturile din Poliția Locală, deși sunt 7 astfel de instituții – una pe Capitală și 6 de sector.
Citește pe Antena3.ro
Ce test i-a dat Nicușor Dan lui Bolojan, la Cotroceni, cu pixul pe hârtie, de față cu Grindeanu, Kelemen și Fritz
Ieri, Ilie Bolojan a prezentat deja, la Palatul Victoria, ce ar însemna o reducere a posturilor în administrația publică locală cu 40%, pentru a se reduce peste 13.000 de posturi, ceea ce reprezintă 10% din totalul posturilor ocupate în prezent. Calculele se vor face pentru o nouă asumare a răspunderii, în următorul pachet al austerității. Premierul Ilie Bolojan a declarat că o reducere cu 25% a numărului maxim de posturi aprobate la nivelul administrației publice locale ar avea efecte „aproape nule”, deoarece ar fi vorba despre posturi vacante sau care nici măcar nu au fost înființate.
Ziua asumării răspunderii, cu toate instituțiile închise
Greva funcționarilor din primării a fost declanșată de pe 29 august, dar urmează greva generală a tuturor funcționarilor publici, atât din administrația locală, cât și din cea centrală, începând cu 15 septembrie. O astfel de acțiune în toate instituțiile va bloca, efectiv, statul.
„Sunt foarte multe declarații contradictorii și nu mai înțelege nimeni ce se va întâmpla. Am așteptat să vedem dacă putem negocia cu actualul Guvern, dar nu mai este nimic normal: se dau Hotărâri de Guvern și Ordonanțe de Urgență care modifică legi organice, avem guverne, din pandemie până acum, care se erijează în putere legislativă și guvernează prin OUG-uri și prin asumarea răspunderii, avem un Cod administrativ OUG care nu are nici acum o lege votată de Parlament. Nu mai există reguli democratice. Există lege care spune câți salariați poate avea o primărie, în funcție de numărul de locuitori, iar unele primării funcționează cu jumătate din totalul angajaților, deci e fals narativul care spune că a existat surplus de personal. Chiar ei au recunoscut. Apoi au venit să spună că se fac reduceri din posturile ocupate, dar asta este concediere colectivă. Nu mai încerc să găsesc logica. Am încercat să avem discuții, zilele trecute, cu domnul Bolojan, dar ne-am dat seama că pentru el nu contează nimic, nici legea, nici logica, niciun argument. Când nu mai are argumente, îmbracă haina de salvator, își schimbă vocea și ne explică nouă că doar el ne poate salva și e bine ce face. De acum nu ne mai jucăm. Am notificat Guvernul că vom declanșa greva generală pe 15 septembrie, împreună cu alte organizații sindicale din administrație”, a declarat, pentru Jurnalul, Bogdan Șchiop, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație (FNSA).
Al doilea marș, pe modelul „Ieși afară, javră ordinară!”
Se așteaptă și o coaliție a confederațiilor sindicale, pentru a se organiza proteste comune. La fel ca în perioada 2009-2011, protestelor li se vor alătura și unele dintre organizațiile patronale – UGIR-1903 a anunțat de o lună că dorește o colaborare cu sindicatele, pentru a face acțiuni de protest față de măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan.
Pe 8 septembrie, când profesorii ies în stradă, unii dintre sindicaliștii din administrație i se vor alătura – așa cum au anunțat deja, chiar înaintea asumării răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri. Dar dacă nu se va produce nicio schimbare în prima zi a anului școlar, țara se va bloca după o săptămână, pe 15 septembrie – dată la care Guvernul Bolojan a anunțat că-și va asuma răspunderea pe al III-lea pachet de măsuri. Tot atunci se va organiza și al doilea protest de stradă, pe modelul celui din 2010, când polițiștii au strigat, la Palatul Cotroceni, „Ieși afară, javră ordinară!”. Sindicatele din administrație vor cere autorizație pentru un miting și un marș similar, după ce o vor face și profesorii, pe 8 septembrie. Încă nu s-a stabilit traseul, dar va fi de la Palatul Victoriei sau de la Ministerul Dezvoltării spre Cotroceni.
FNSA: „Guvernul pregătește cel mai mare val de concedieri din ultimii 30 de ani!”
Conform Legii nr. 367 din anul 2022 privind dialogul social, art. 155, alin. (4), Guvernul are obligația de a invita de urgență reprezentanții FNSA la negocieri din momentul transmiterii notificării la care s-a făcut referire mai devreme. Bogdan Șchiop, președintele federației, spune că a fost acuzat de dezinformare pentru că a explicat membrilor Guvernului că nu s-a respectat legea, în privința consultării cu sindicatele. Ilie Bolojan a susținut că ar fi avut 7 întâlniri cu partenerii de dialog social, pentru tăierile din administrație, numai că sindicatele au fost invitate o singură dată, la final. Până atunci au fost întâlniri doar cu primarii.
„Ne pregătim de grevă generală! Vom bloca întreaga administrație publică din România. Ilie Bolojan va fi răspunzător pentru blocajul administrației publice”, anunță sindicaliștii din administrația publică.
„Decizia privind declanșarea grevei împotriva politicilor economice și sociale ale Guvernului României la nivelul sectorului «Administrație publică» vine ca urmare a intențiilor Executivului de a desființa masiv posturi în administrația centrală și locală – între 20% și 45% – fără analize reale și fără consultarea organizațiilor sindicale, măsuri ce afectează direct stabilitatea locurilor de muncă, drepturile salariale și funcționarea instituțiilor publice. Ne aflăm în fața unor politici hazardate, scrise din pix, care ignoră dialogul social și pun în pericol atât angajații, cât și serviciile publice esențiale pentru cetățeni. Dacă Guvernul nu revine asupra acestor decizii, FNSA este pregătită să declanșeze grevă la nivel național în sectorul administrației publice!”, a declarat Bogdan Șchiop, președintele FNSA.
Se cere renunțarea la al II-lea pachet de măsuri
Sindicatele solicită: renunțarea „la așa-numitul «Pachet nr. 2 de măsuri» sau «Pachețelul 6» privitor la măsurile din domeniul administrației publice de reducere de personal şi desființare de posturi ȋn manieră generalizată, din pix, ȋn procente de 20-45%; eliminarea mandatelor funcționarilor publici din administrația publică centrală, care conduce la politizarea excesivă a administrației publice din România; eliminarea testării periodice la 4 ani – ce presupune memorarea actelor normative, care este neproductivă în contextul digitalizării Administrației Publice; renunțarea la măsurile ȋn domeniul resurselor umane (modificările la Codul administrativ ce ştirbesc funcția publică, principiile stabilității şi predictibilității funcției publice şi raporturilor de muncă, corelative dreptului constituțional la muncă); respectarea dialogului social şi consultarea FNSA ȋn orice măsuri ce vizează salariații din administrația publică locală; o perspectivă de reducere de personal ȋn administrația publică cu orice procent mai mare de 10% se circumscrie concedierilor colective strict reglementare de legislația muncii; asigurarea transparenței decizionale şi a termenelor legale aferente.
„Ȋn acest context, precizăm explicit că ȋn transparență decizională a fost transpus un anumit proiect de reformare, ȋn fața Consiliului Economic şi Social a fost transmis spre avizare un cu totul şi cu totul alt proiect, iar declarațiile, chiar solicitările Primului-Ministru şi ale unor reprezentanți ai Coaliției de Guvernare, au vizat alt proiect, alte procente de reducere de personal. A afirma că s-au respectat procedurile legale de dialog social şi de transparență decizională apare, ȋn acest context, cel puțin inadecvat, dacă nu chiar cu rea-credință şi, desigur, nelegal”, transmite FNSA.
Federația mai cere și asigurarea fundamentării oricăror măsuri de reducere de personal: impact social, impact financiar, inclusiv privind veniturile bugetare aferente contribuțiilor sociale, asigurarea drepturilor de şomaj şi scăderea veniturilor personalului eliberat din funcție şi a puterii de cumpărare a acestora. Nu ȋn ultimul rând, estimarea reală a costurilor instituțiilor publice afectate de reducerea de personal, costuri angrenate ȋn asigurarea prin externalizare (pe care o susțineți) a unor servicii publice necesare desfăşurării activității şi satisfacerii nevoilor cetățenilor.
Acțiune împotriva concedierilor mascate
De asemenea, corelarea oricăror măsuri de reducere de personal cu criterii ferme ȋn ordinea de prioritate la concediere, conform legii – spre exemplu: salariați care îndeplinesc condițiile de pensionare, salariații care cumulează pensie cu salariu, evitarea concedierii persoanelor ȋn prag de pensionare ori care au ȋn ȋntreținere copii minori ori alte persoane – precum şi cu măsurile pentru atenuarea consecințelor concedierii și compensațiile ce urmează să fie acordate salariaților concediați. Guvernul este obligat să respecte aceste prevederi care sunt incluse în dispozițiile 68, 69 şi următoarele din Codul muncii, privind concedierea colectivă.
