„Peste 450 de milioane de euro pierdute, investiţii blocate şi o gestiune defectuoasă a celor mai importante proiecte de infrastructură de apărare împotriva inundaţiilor”, a anunțat Ministerul Mediului, joi, într-un comunicat de presă cu privire la principalele concluzii ale controlului derulat de Corpul de Control la Administraţia Naţională Apele Române.
Ministrul Diana Buzoianu a menționat că cele 450 de milioane de euro sunt bani care „puteau fi transformaţi în baraje, diguri şi lucrări concrete, dar care s-au pierdut din cauza unei conduceri care nu a reuşit să construiască capacitatea necesară în teritoriu de a gestiona aceste proiecte”.
Mai important, Ministerul Mediului spune că „peste 500 de angajaţi au beneficiat de sporuri pentru gestionarea fondurilor europene, deşi majoritatea proiectelor au fost pierdute”.
„Vom lua măsurile ca această realitate să nu se mai întâmple şi pe viitor”, a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoianu, potrivit comunicatului.
Ea a completat că numărul controalelor a scăzut constant în ultimii trei ani: de exemplu, de la 10.790 în 2022 la 9.560 în 2023 – adică cu 11,4% mai puține verificări.
În plus, în privința fondurilor europene pierdute, Ministerul Mediului mai spune în comunicat că, dintr-o alocare iniţială de 557,8 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru șapte proiecte de investiţii, Apele Române au pierdut peste 80% din fonduri în urma renegocierilor cu Comisia Europeană.
„Unul dintre cele mai importante proiecte, cel privind modernizarea infrastructurii critice de apărare împotriva inundaţiilor – baraje şi diguri – cu o valoare iniţială de 340 de milioane de euro, a fost diminuat cu 90%. Din 13 baraje, 13 poldere şi peste 400 de kilometri de diguri prevăzuţi, au rămas finanţate doar un baraj şi un polder, ambele în judeţul Bihor, în valoare de aproximativ 33 de milioane de euro”, se arată în comunicatul de presă.
Corpul de Control al Ministerului Mediului a mai constatat întârzieri majore în procedurile de achiziţie, documentaţii tehnice refăcute în buclă, lipsă de coordonare între structuri şi o slabă asumare managerială.
„În plus, fostul director general şi mai mulţi directori ai administraţiilor bazinale şi-au semnat singuri deciziile de numire în echipele de implementare a proiectelor, obţinând sporuri salariale între 10% şi 50%. În total, peste 500 de angajaţi au beneficiat de sporuri pentru gestionarea fondurilor europene, deşi majoritatea proiectelor au fost pierdute”, potrivit comunicatului.
Ministerul Mediului a propus, pe baza acestui raport, o reorganizare completă a structurilor care gestionează proiectele din PNRR.
„Departamentul PNRR din aparatul central va fi desfiinţat, iar personalul va fi redistribuit în teritoriu, acolo unde există nevoia reală de expertiză. Din peste 500 de angajaţi care primesc în prezent sporuri pentru activităţi de proiecte, cel mult 100 vor rămâne implicaţi în implementarea proiectelor PNRR active, confirmate de Comisia Europeană”
Ministerul precizează că a cerut Administraţiei Naţionale Apele Române recuperarea sumelor încasate nejustificat de personalul care nu a avut activităţi reale de implementare şi identificarea unor surse alternative de finanţare pentru lucrările critice de protecţie împotriva inundaţiilor care au rămas neacoperite.
În paralel, mai spune ministerul, va fi introdus un un mecanism de monitorizare strictă, cu raportare semestrială privind stadiul investiţiilor, cheltuielile şi termenele asumate.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
