Astăzi pierderile de agent termic se apropie de 2.400 tone/oră, ceea ce înseamnă pierderi de peste 20 de milioane de euro pe an. La ritmul actual de schimbare a rețelei primare și secundare am avea nevoie de peste 30 de ani pentru a schimba conductele. Sistemul de termoficare, care măsoară mii de kilometri de țevi, este gestionat de către societatea Termoenergetica, aflată în subordinea Primăriei Generale a Capitalei. Problemele cu care se confruntă această societate lovesc însă și în societatea Electrocentrale București (ELCEN), producătorul agentului termic, care are foarte mulți bani de recuperat de la ea. Primăria Capitalei vrea acum să cumpere ELCEN, pentru a reduce din presiunea financiară.
Rep: La ora asta care sunt pierderile pe care le înregistrează sistemul de termoficare al Capitalei? Mă refer și la pierderile financiare ale companiei Termoenergetica, dar și la cele legate de apă, ca volum de apă fierbinte.
Răzvan Nițu: Acum, să zicem, 5-6 ani discutam despre pierderi de 1.400-1.500 de tone pe oră. Când mă refer la pierderi, mă refer la adaosul de apă, să fie foarte clar. Astăzi, când discutăm, avem deja pierderi de 2.200-2.400 tone de apă pe oră. În ceea ce privește pierderea financiară, va trebui foarte atent calculată, pentru că în afara apei de adaos, noi trebuie să luăm în calcul ce apă a fost încălzită, adică nu se pierde doar apă, se pierde, în sine, agent termic. Pe de altă parte, există pierderile tehnologice care sunt recunoscute și acoperite de către Consiliul General al Primăriei Capitalei.
Deci când discutăm de pierderi, ele sunt de două tipuri. Pierderea ca adaos de apă și pierderea ca proces tehnologic.
Rep: La nivelul anului trecut, la sfârșitul anului trecut mai precis, pierderea RADET care era?
Răzvan Nițu: Nu știu să vă spun. În calitate de consilier general nu m-am aplicat foarte mult asupra pierderilor RADET, ci asupra soluțiilor. Iar soluțiile sunt în permanență arătate opiniei publice. Schimbăm mai multă țeavă decât s-a schimbat în trecut, dar nu suficient. Dacă facem o medie pe ultimii cinci ani, o să constatăm că am schimbat cincizeci de kilometri pe an din rețeaua primară. Rețea primară, care atenție, are aproximativ o mie de kilometri. Separat de rețeaua primară există rețeaua secundară, care are un număr de aproximativ trei mii de kilometri. Deci dacă vom păstra ritmul actual de a schimba țeava de termoficare, o să avem nevoie probabil de 30-35 de ani, ceea ce este foarte mult.
Rep: De ce se mișcă lucrurile foarte greu? Nu sunt bani, nu există interes?
Citește pe Antena3.ro
Răsturnare de situație în dosarul exploziei din Rahova. Blocul avea contract cu firma acuzată de locatari că a rupt sigiliul
Răzvan Nițu: Pe de-o parte, a existat și o subfinanțare, dar nu s-a acordat un interes foarte mare față de Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET- n. red), în condițiile în care acest sistem este cel mai eficient. București are al doilea cel mai extins sistem de termoficare din Europa după Moscova. Alții vin la noi și iau lecții și încearcă să-și proiecteze un sistem centralizat pentru metropolele lor. Pe de altă parte, dacă mâine am dori să înlocuim acest sistem centralizat cu altă sursă de încălzire a capitalei nu o putem face. Nu există, din punct de vedere tehnic, capacitatea de a utiliza rețeaua electrică să încălzești Bucureștiul.
Pe de altă parte, nu putem ca fiecare dintre noi să avem propria centrală. Eu am citit un studiu în legătură cu emisiile de noxe ale acestor centrale, care ne-ar duce la un efect de seră. Efectiv, am muri în București.
Primăria Capitalei vrea să cumpere ELCEN
Primarul general interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, a anunțat în septembrie că există intenția ca municipalitatea să împrumute banii necesari pentru a prelua, de la Ministerul Energiei, compania Electrocentrale București (ELCEN) și a realiza fuziunea cu operatorul de transport și distribuție Termoenergetica, deținut de autoritatea locală bucureșteană. Suma avansată care ar urma să fie împrumutată este de un miliard de lei.
Rep: Bucureștenii trebuie atrași să rămână branșați la sistemul centralizat. Dar pentru asta el trebuie să le ofere performanță.
Răzvan Nițu: Sistemul trebuie să funcționeze, dar trebuie retehnologizat. Și când spun retehnologizare, plecăm de la producător, de la furnizorul agentului termic, compania Electrocentrale București, și continuând cu distribuitorul agentului termic, respectiv societatea Termoenergetica. Consider că ar trebui să ne aplecăm mult mai mult spre partea inovativă când vorbim despre schimbatul țevilor, pentru că noi astăzi sudăm în continuare țevi preizolate. Nu luăm în calcul metode alternative. Vă dau un exemplu. În industria petrolieră, industria de gaz, industria de apă, se folosesc linerele. Ce înseamnă? Prin țeava deja existentă se vine cu un liner, cu o cămășuire, deși nu-i cămășuire, nu-i torcretare. Se trage efectiv prin țeavă o altă țeavă. Se fac două gropi la distanță de 2 km și cu o mașinuță, efectiv se trage acea țeavă. Trebuie să încercăm metode mult mai inovative.
„Există în perioada următoare două certitudini. Prima, vine iarna, iar cea de a doua este că bucureștenii vor avea în continuare frig în casă, iar apa caldă va fi prezentă uneori”.
Răzvan Nițu, consilier general PMB
Rep: Deci există și metode noi, dar de ce nu s-au aplicat până acum?
Și pentru mine este o enigmă. La momentul în care am plecat din poziția de administrator special al RADET, în raportul meu cu privire la activitatea desfășurată am identificat ca soluție tehnică această operațiune. Ce s-a întâmplat de atunci și până acum și care sunt motivele tehnice care au împiedicat inițierea sau cel puțin testarea unei asemenea soluții nu știu, mă depășesc.
Principala cauză a pierderilor de energie termică din circuitul primar o reprezintă vechimea conductelor ce alcătuiesc rețeaua (peste 60% dintre ele au peste 25 de ani vechime), consecința majoră fiind numărul mare de avarii ce se produc.
Rep: Revenind un pic la prețurile pe care va trebui să le plătească populația, cum vor fi în iarna asta comparativ cu iarna trecută? Mai ales că au fost niște schimbări fiscale. Mă refer aici la majorarea TVA-ului, creșterea accizelor.
Răzvan Nițu: În istoricul RADET, actuala Termoenergetica, populația nu a avut de suferit în sensul că și dacă gigacaloria a crescut ca preț, cetățeanul a plătit un preț, să-i spunem, fix, iar diferența a fost susținută de către municipalitate.
1,3 miliarde de lei are datorii Termoenergetica (fosta RADET – companie aflată în subordinea Primăriei Municipiului București) către ELCEN. Termoenergetica a fost înființată în 2019 cu zero datorii.
Rep: Dar subvenția pe care o va plăti Primăria Generală cu cât va fi mai mare?
Răzvan Nițu: Asta nu știu să vă spun în momentul de față.
Răzvan Nițu: Dar este stabilită sau urmează?
Nu. Nu e o chestie stabilită din câte cunosc eu la momentul ăsta. Nu cunosc să fie stabilit ceva.
Pe de altă parte, nu cred că se va scoate subvenția plătită de Primăria Generală, pentru că noi trebuie să ținem cont în ceea ce privește serviciile de utilitate publică de gradul de tolerabilitate și suportabilitate al cetățeanului. În București, un cetățean nu poate suporta gigacaloria la prețul întreg. Nu are cum. Circa 90% dintre cetățeni nu au capacitatea de a susține o gigacalorie la prețul integral.
330 de lei, cu TVA inclus, este prețul gigacaloriei pe care îl plătesc astăzi bucureștenii și Primăria Capitalei promite că nu-l va crește în sezonul rece 2025-2026.
REP: În momentul în care se scoate subvenția în Capitală, prețul gigacaloriei ar crește cam de trei ori.
Răzvan Nițu: Posibil. Deci oamenii au nevoie în continuare de această subvenție.
REP: Câte apartamente mai sunt branșate la sistemul de termoficare?
Răzvan Nițu: Nu vă pot spune cu precizie, dar, cred, circa 80% din apartamentele Bucureștiului sunt branșate la sistemul centralizat de încălzire.
Ce a făcut primăria anul trecut
În 2024 au fost reabilitați doar 73 de kilometri de conducte magistrale de termoficare, după ce în 2023 se reabilitaseră doar 50 km. În primul său mandat de primar general al Capitalei, Nicușor Dan a reușit să bifeze schimbarea doar a 180 km de rețea principală, asta deși spunea că va reabilita 300 km. Situația modernizării conductelor principale (km):
În campania electorală de anul trecut, Nicușor Dan promitea că până în 2028 vor fi înlocuiți 250 km de conducte din rețeaua principală de termoficare, vor fi instalate 20 de centrale care să deservească puncte termice cu funcţionare deficitară, realizarea a 50% din sistemul SCADA de automatizare a punctelor termice şi realizarea a 50% din proiectul contorizării inteligente în scările blocurilor. Încă o dată promisiunile sale au rămas în aer acum, pentru că s-a mutat la Cotroceni.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
