Într-o postare pe Facebook de luni dimineața, PNL transmite că pentru o reducere „efectivă” a posturilor ocupate în prezent în administrația locală, este nevoie ca procentul de reduceri trebuie să fie de 40-45% din plafonul maxim de posturi actual.
Astfel, s-ar ajunge ca aproximativ 10% din posturile ocupate în prezent să fie reduse efectiv.
Prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, spune că „Partidele politice trebuie să fie rezonabile: reducerea EFECTIVĂ de posturi este de 10%. Nu de 25% sau 45% cum s-a spus în presă”.
Luarea de poziție a PNL vine după ce Coaliția nu a ajuns la un acord legat de numărul de posturi din administrația locală care ar urma să fie reduse ca parte a pachetului de măsuri inițiat de guvernul Ilie Bolojan.
Potrivit mesajului PNL, plafoanele maxime de posturi în primării și consilii județene totalizează aproximativ 180.000 la nivel național, în funcție de numărul de locuitori. Însă organigramele actuale cuprind doar 158.500 de posturi ocupate, cu 23% sub plafonul maxim. Dintre acestea, doar 127.500 sunt ocupate, reprezentând 68% din plafonul maxim.
„O reducere cu 25% a plafoanelor maxime nu ar avea niciun efect în administrație. S-ar referi la posturi care nici măcar nu au fost înființate/ocupate”, a explicat Ciprian Ciucu.
PNL propune o reducere de 40% din plafonului maxim, ceea ce ar duce la o scădere efectivă de circa 10% a posturilor ocupate, ceea ce ar însemna aproximativ 13.100 de angajați din administrația locală care ar urma să fie restructurați în realitate.
„O reducere de 40 sau 45% raportată la PLAFONUL MAXIM LEGAL, nu la posturile ocupate, asigură un impact cât de cât rezonabil. Astfel, fondurile vor fi direcționate către reluarea investițiilor”, a mai declarat Ciucu, potrivit mesajului transmis de PNL.
Partidul își încheie mesajul cu o propoziție ultimativă: „Noi vom face parte doar dintr-o coaliție care să poată să țină țara pe linia de plutire și să o relanseze economic. Altfel…”.
Anterior, președintele USR, Dominic Fritz, primar al Timișoarei, a spus că partidele Coaliției sunt de acord cu nevoia de reducere a posturilor bugetare, dar că există diferențe de abordare.
„Trebuie să avem grijă să avem la sfârşit servicii publice de calitate. Eu personal aş merge mai degrabă cu o variantă puternică, chiar dacă şi la mine în Timişoara asta ar însemna o reducere de posturi”, a spus Fritz.
În același timp, el a avertizat că reduceri prea drastice pot crea probleme funcționale și susține premierul Bolojan în „cura de slăbire” a administrației. Referitor la o reducere de 45%, Fritz consideră rezonabil un procent de circa 40%, ținând cont de posturile vacante.
Au existat dispute în coaliție privind amploarea reducerilor de posturi, ocupate și neocupate, din administrația locală. Inițial, toate partidele au acceptat o reducere de 25% (aproximativ 40.000 de posturi), dar Bolojan a insistat pentru 45% (aproximativ 70.000 de posturi).
Potrivit mai multor surse citate de Antena 3 CNN, HotNews sau Digi24, după ore de negocieri fără rezultat, Bolojan ar amenințat cu demisia din fucția de premier în cazul în care Coaliția nu ajunge la un acord legat de reducerea numărului de angajați bugetari.
Din cauza lipsei unui consens, pachetul legat de reducerea posturilor din administrație a fost exclus din setul de măsuri pentru care guvernul Bolojan urmează să își asume răspunderea în Parlament luni.
Asumarea răspunderii are loc începând la ora 19:00, pentru cinci din cele șase proiecte din al doilea pachet de măsuri de reformă, adoptate la 29 august, care vizează:
- proiectul de lege privind reforma pensionarea magistraților;
- proiectul de lege privind reforma în sănătate;
- proiectul de lege privind guvernanța corporativă a companiilor de stat;
- proiectul de lege privind unele măsuri fiscale pentru sustenabilitatea financiară a României și eficientizarea activității unor companii de stat – ANCOM, ANRE și ASF
- proiectul de lege privind unele taxe și măsuri fiscale.
Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pe 7 iulie 2025 pentru primul pachet de măsuri, care au inclus majorarea TVA de la 19% la 21% și unificarea cotelor reduse la 11%, majorarea cu 10% a accizelor pentru alcool, carburanți și țigări, contribuție la sănătate pentru pensii peste 3.000 lei, creșterea impozitului pe dividende la 16% din 2026, înghețarea pensiilor și salariilor publice în 2026, modificarea burselor de merit, reducerea finanțării partidelor cu 40% în 2026 față de 2024.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
