Liderul nord-coreean Kim Jong-un a fost invitat de onoare la cel mai mare paradă militară din istoria Chinei, desfășurată în prezența a 26 de lideri internaționali. Participarea sa, alături de președintele Xi Jinping și de omologul rus Vladimir Putin, a fost percepută drept o manifestare simbolică a solidarității dintre cele trei regimuri autoritare.
Vladimir Putin, Xi Jinping și Kim Jong-un, strâng rîndurile/FOTO:Profimedia
Pentru Kim Jong-un, prezența la un astfel de eveniment reprezintă o oportunitate de a-și consolida legitimitatea internațională și de a se prezenta, atât pe plan intern, cât și extern, drept un actor egal în jocurile geopolitice globale. Momentul capătă o relevanță suplimentară în contextul unor eventuale negocieri cu Statele Unite, sugerate de președintele Donald Trump, dar și al intențiilor noului executiv de la Seul de a restabili relațiile cu Phenianul.
O prezență strategică în Beijing
Vizita liderului nord-coreean în capitala chineză este încărcată de semnificații istorice. China și Coreea de Nord împărtășesc o relație profundă, consolidată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când bunicul lui Kim Jong-un lupta împotriva Japoniei în Manciuria. Totodată, întâlnirea reflectă caracterul actual al relației bilaterale, marcat de o interdependență strategică – China fiind principalul partener economic și diplomatic al regimului nord-coreean.
În ultimii ani, înainte și în timpul negocierilor cu Donald Trump din 2018–2019, Kim Jong-un a vizitat China de patru ori, căutând sprijinul Beijingului. Recent, apropierea militară a Phenianului de Moscova a generat speculații privind o posibilă răcire a relațiilor cu China. Însă primirea favorabilă și poziția de onoare oferită liderului nord-coreean la parada din Beijing sugerează o normalizare a raporturilor dintre cele două state, scrie Zerkalo Nedeli.
Un nou echilibru regional
Schimbarea arhitecturii geopolitice și interesul comun în contracararea influenței americane sporesc relevanța strategică a Coreei de Nord, atât pentru China, cât și pentru alianța emergentă dintre Beijing, Moscova și Phenian. Această convergență vine ca reacție la apropierea tot mai strânsă dintre Statele Unite, Coreea de Sud și Japonia.
Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a catalizat apropierea dintre Moscova și Phenian, oferindu-i Coreei de Nord ocazia de a-și demonstra utilitatea în sprijinul efortului militar rusesc. Decizia Phenianului de a abandona echilibrul diplomatic tradițional și de a se alinia mai ferm cu Moscova și Beijingul reflectă această nouă realitate geopolitică.
Pentru Coreea de Nord, participarea la parada de la Beijing a fost și o ocazie de a se prezenta drept un aliat apropiat al celor două mari puteri, și nu o națiune izolată. Acest mesaj este destinat să arate o politică externă mai coordonată între cele trei regimuri, precum și o intenție comună de a eroda sancțiunile și izolarea internațională impuse Phenianului.
Reacții din partea SUA
Prezența liderilor din China, Rusia și Coreea de Nord la parada din Beijing nu a trecut neobservată la Washington. Donald Trump a reacționat pe rețeaua Truth Social, amintind de contribuția SUA la eliberarea Chinei de ocupația străină și transmițând, într-un ton ambiguu, urări adresate lui Xi Jinping, Putin și Kim Jong-un, „în timp ce conspirați împotriva SUA”.
Totuși, în ciuda acestor declarații, președintele american a susținut în repetate rânduri că amenințarea reprezentată de China și aliații săi nu este una serioasă, afișând o abordare inconsecventă față de fiecare dintre cele trei regimuri. Această atitudine a contribuit la erodarea credibilității SUA în ochii partenerilor internaționali și a afectat eforturile Washingtonului de a încheia războiul din Ucraina sau de a impulsiona denuclearizarea Peninsulei Coreene, subliniază ZN.ua.
O axă periculoasă: Phenian – Moscova
În marja evenimentului de la Beijing, Kim Jong-un și Vladimir Putin au avut o întrevedere extinsă de două ore și jumătate. Liderul de la Kremlin a mulțumit Coreei de Nord pentru trimiterea de militari care „au contribuit la eliberarea regiunii Kursk”. Kim a descris implicarea ca pe un „gest fratern” și și-a reafirmat sprijinul necondiționat pentru Rusia.
Coreea de Nord a confirmat oficial implicarea sa militară în conflictul din Ucraina, iar potrivit informațiilor din serviciile de informații sud-coreene, aproximativ 2.000 de soldați nord-coreeni și-ar fi pierdut viața în acest război. Phenianul a trimis ulterior încă 6.000 de militari, inclusiv unități de geniști.
Sprijinul constant acordat Rusiei scoate în evidență limitele influenței occidentale în această ecuație. Axul Moscova–Phenian se bazează nu doar pe schimburi tranzacționale, ci pe o colaborare strategică profundă, întărită de afinitățile personale dintre lideri și de sprijinul indirect al Chinei.
Implicații regionale și globale
Deși mulți analiști din Coreea de Sud și din Occident consideră că apropierea ruso-nord-coreeană este temporară și condiționată de desfășurarea războiului din Ucraina, acțiunile recente ale Phenianului arată o voință de a merge dincolo de previzibilul tradițional. Un exemplu elocvent este trimiterea de trupe în sprijinul Rusiei — un gest greu de anticipat.
Această experiență militară pe teren și cooperarea tehnologică cu Rusia vor avea consecințe pe termen lung pentru securitatea din Asia de Est. În eventualitatea unui conflict cu Seulul, sprijinul Moscovei pentru Phenian devine un scenariu tot mai realist. La fel, în cazul unei confruntări directe între Rusia și NATO, Coreea de Nord ar putea deveni un aliat-cheie, furnizând nu doar armament, ci și forță de luptă — armata sa activă numără 1,2 milioane de soldați, iar rezervele mobilizabile se ridică la 6,3 milioane.
Într-un potențial conflict între China și Taiwan, Phenianul ar putea fi utilizat pentru a tensiona situația pe peninsula coreeană, complicând astfel răspunsul SUA. În plus, Coreea de Nord a demonstrat deja disponibilitatea de a furniza armament grupărilor apropiate Iranului, cum ar fi Hamas, accentuând riscurile unei conflagrații regionale sau globale.
Reacția Seulului și vechile tipare diplomatice
În acest context, noua administrație de la Seul încearcă să relanseze dialogul cu Phenianul. Trimițându-l pe președintele Adunării Naționale, Woo Won-shik, la Beijing, autoritățile sud-coreene au sperat să deschidă canale informale de comunicare. Însă întâlnirea cu Kim Jong-un s-a limitat la un schimb de politețuri.
Între timp, președintele Lee Jae-myung a solicitat sprijinul lui Donald Trump pentru relansarea păcii în regiune și chiar a exprimat deschiderea față de o posibilă construcție Trump Tower în Coreea de Nord — un gest simbolic menit să încurajeze o eventuală nouă întâlnire Trump–Kim.
Totuși, Phenianul nu a manifestat interes pentru o reluare a negocierilor și a exclus complet discuții privind denuclearizarea, considerându-și statutul de putere nucleară ca ireversibil. Susținută de Rusia și China, Coreea de Nord se simte mai încrezătoare ca oricând în poziția sa internațională.
Parada de la Beijing nu a fost doar un spectacol ceremonial, ci reflectă o realitate geopolitică în transformare, în care regimurile autoritare își unesc forțele pentru a contesta ordinea internațională liberală. În timp ce aceste alianțe se întăresc, răspunsurile lumii democratice par ancorate în strategii depășite și în speranțe de compromis cu regimuri tot mai asertive.
