Poluarea aerului crește riscul de Alzheimer și poate contribui în mod direct la apariția bolii, arată un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Emory din Statele Unite. Medicul psihiatru Cătălina Tudose, președinta Societății Române Alzheimer, atrage atenția că același lucru a fost indicat și de alte studii realizate în ultimii ani, iar guvernele și factorii de decizie ar trebui să ia măsuri. Dar, la fel cum există factori favorizanți pentru apariția bolii, sunt și modalități care pot contribui la prevenirea acesteia.
Poluarea contribuie la apariția bolii. FOTO Shutterstock
Ce arată studiul de la Universitatea Emory
Studiul, publicat recent în revista PLOS Medicine, a analizat datele din programul Medicare din Statele Unite, între 2000 şi 2018, în cazul a peste 27,8 milioane de persoane cu vârsta de peste 65 de ani. Dintre acestea, trei milioane au dezvoltat boala Alzheimer. Cercetarea a urmărit legătura între expunerea la poluarea aerului cu particule fine (PM2,5) şi apariţia acestui tip de demență. Concluzia principală a fost că expunerea pe termen lung la niveluri mai mari de particule fine a fost asociată cu un risc mai mare de Alzheimer, iar
că efectele asupra creierului par să fie directe, şi nu ca rezultate ale unor alte afecțiuni, precum hipertensiunea arterială sau depresia. Totodată, arată studiul, cei care au suferit un accident vascular cerebral (AVC) sunt și mai vulnerabili la efectele poluării asupra sănătăţii creierului.
Ce sunt particulele fine PM2,5
Acest tip de particule microscopice aflate în aer pot fi solide sau lichide și nu sunt vizibile cu ochiul liber. Pentru că sunt atât de mici pot fi inhalate adânc în plămâni, pot pătrunde în sânge și pot ajunge inclusiv la nivelul creierului. Principalele surse de apariție sunt traficul rutier, centralele care folosesc cărbune, arderea lemnului și a deșeurilor, precum și incendiile de vegetație. Pe lângă boala Alzheimer, expunerea pe termen lung la aceste particule este asociată și cu un risc crescut de boli cardiovasculare sau pulmonare (BPOC, astm).
Ce alți factori de mediu mai pot contribui la apariția bolii
Studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea Emory nu este nici pe departe singurul care arată legătura dintre poluare și debutul bolii Alzheimer. Prof. Dr. Cătălina Tudose, medic psihiatru și președinte al Societății Române Alzheimer, a explicat pentru Adevărul ce alți factori au mai fost identificați în studiile recente:
,,Inițial au fost identificați mai mulți factori care țineau de stilul de viață, deci de ceea ce persoana respectivă făcea și eventual de patalogiile metabolice și cardiovasculare (care reprezintă un factor de risc), dar treptat s-a demonstrat că există și factori de mediu – care nu sunt sub controlul individului, deci devine o sarcină a societății pentru a-i corecta. Și aici, pe lângă poluarea aerului, mai intră nivelul de pesticide ridicat, câmpurile electromagnetice peste un anumit nivel și sunt discuții și despre nivelul de aluminiu și de fluor din apă, chiar dacă nu ating praguri toxice.”
,,Obiectivul, în viitorul apropiat, este de a depista oamenii într-un stadiu foarte precoce”
Prof. Dr. Cătălina Tudose FOTO Adevărul/Sever Gheorghe
Potrivit datelor Alzheimer Europe, numărul românilor care suferă de Alzheimer este de aproximativ 300.000, dar au fost luați în calcul doar pacienții de peste 65 de ani. Medicul psihiatru Cătălina Tudose precizează însă că boala poate avea și debuturi precoce, în jur de 50-55 de ani.
Comunitatea științifică se concentrează acum pe prevenție. Iar veștile sunt încurajatoare.
,,Încă din 2014 au început studii derulate în țările nordice care au dovedit că intervenții concomitente, multimodale, asupra mai multor factori – respectiv dietă, exercții fizice, stimulare cognitivă, integrare socială, controlul tensiunii și diabetului – pot duce la prevenirea a aproape 40% dintre cazurile care ar fi evoluat spre demență, fiind incluși oameni la risc sau chiar persoane cu un debut de demență Alzheimer și care au fost stabile cognitiv, ba chiar au evoluat favorabil. Ceea ce reprezintă o perspectivă importantă!”, spune prof. dr. Cătălina Tudose.
În momentul de față nu există niciun tratament care să vindece boala. Soluția ar putea fi ca aceasta să fie depistată în stadiile preclinice.
,,În practica obișnuită, deocamdată, noi încercăm să surprindem demența din boala Alzheimer în stadii cât mai precoce, pentru a putea interveni terapeutic. Dar atenția în lumea cercetătorilor e concentrată pe stadiul preclinic. Pentru a fi depistat e nevoie de niște investigații complicate și scumpe, la ora actuală inaccesibile pentru marele public. Dar viitorul acesta va fi. (…) Obiectivul este acela de a depista oamenii într-un stadiu foarte precoce, când s-ar putea aplica o terapie care modifică evoluția bolii și care acționează asupra mecanismelor bolii”, explică medicul
În prezent, această terapie nu este disponibilă, dar se va întâmpla în viitorul apropiat, crede prof. dr. Cătălina Tudose:
“Sunt aprobate aceste medicamente, dar administrarea lor necesită servicii specializate, necesită reglementări care acum se pun la punct (ghiduri de implementare, costuri ș.a.m.d.). Ele necesită o supraveghere cu totul specială, intraspitalicească, servicii post-diagnostic și se adresează unui număr mic de persoane care întrunesc criteriile pentru aceste tratamente. Dar sunt alte perspective. E foarte posibil ca tinerii care trăiesc acum, generațiile lor să beneficieze de alte tipuri de tratamente decât cele de care discutăm acum”.
