Autorul legii susține în expunerea de motive că, astfel, se săvârșește suveranitatea la nivel local. Instituțiile avizatoare arată însă că modificările propuse aduc aminte de „abuzurile electorale din regimurile premoderne” și că încalcă mai multe drepturi fundamentale prevăzute în Constituție, dar și recomandările Comisiei de la Veneția în materie electorală.
Inițiativa a fost înregistrată la Parlament încă dinainte de vacanța parlamentară, în data de 4 iunie 2025, și beneficiază de susținerea, prin semnătură, a altor trei colegi ai inițiatorului, toți de la Partidul Oamenilor Tineri. Este vorba despre Cristian Cîmpan, Gabriela Porumboiu și Dan Nicolae.
Astfel, potrivit textului de lege aflat în dezbaterea Legislativului, după articolul 52 din Legea nr. 208/2015, ar trebui să fie introdus un articol nou, 52 indice 1, care să impună faptul că „poate candida pentru un mandat de senator sau de deputat într-o circumscripție electorală doar persoana care s-a născut în unitatea teritorial-administrativă respectivă (județ sau municipiul București) ori care face dovada deținerii unei proprietăți cu minim cinci ani înainte de data alegerilor”.
Mai mult, se prevede că „dovada se face prin certificatul de naștere, actul de identitate valabil, contract de vânzare-cumpărare, de moștenire sau de donație”.
Modificarea propusă prevede că „excepție fac doar candidații pentru Circumscripția nr. 45 – Diaspora”, precum și că „în cazul în care se constată că un candidat nu îndeplinește această condiție, biroul electoral de circumscripție va respinge candidatura”.
Nu mai vrea aleși străini de „realitățile zonei”
Autorul acestor propuneri legislative, deputatul POT Sergiu Lucian Matei, explică, în expunerea de motive care însoțește acest proiect, că „legitimitatea mandatului de parlamentar derivă din cunoașterea profundă a realităților locale, din apartenența autentică la comunitate și din asumarea responsabilității față de problemele acesteia”.
„În ultimii ani, am asistat la o degradare vizibilă a sensului responsabilității, cauzată de posibilitatea ca persoane fără niciun fel de legătură cu o anumită regiune să candideze în acea circumscripție electorală. Fenomenul «parașutării» de candidați, promovați de partide în județe unde nu s-au născut, nu au trăit și pe care nu le cunosc, a devenit o practică obișnuită, percepută de cetățeni ca fiind artificială, lipsită de legitimitate și profund oportunistă”, arată deputatul inițiator. Acesta adaugă că „această realitate a dus la o ruptură între aleși și alegători, la pierderea încrederii în procesul electoral și la consolidarea percepției că selecția candidaților se bazează mai degrabă pe calcule politice și pe interese de partid decât pe merit, legătură comunitară sau responsabilitate față de cetățeni. Mai grav, parlamentari aleși în astfel de condiții ajung adesea să fie absenți din viața publică locală, neimplicați în rezolvarea problemelor specifice zonei și străini de cultura, valorile și nevoile comunității pe care o reprezintă, teoretic”.
Citește pe Antena3.ro
O fată de 14 ani a murit după ce și-a făcut implanturi mamare şi lifting de fese. Chirurgul era iubitul mamei ei
Inițiator: „Locul nașterii nu poate fi manipulat politic”
În documentul citat, se mai afirmă că „condiționarea candidaturii la alegerile parlamentare de județul în care candidatul s-a născut nu restrânge dreptul fundamental de a candida, ci îl recontextualizează într-un cadru de legitimitate totală și de răspundere directă față de comunitate”. „Nașterea într-un județ este un criteriu clar, egal pentru toți cetățenii și imposibil de manipulat politic. Măsura reafirmă principiul suveranității populare la nivel local și întărește ideea că reprezentativitatea parlamentară nu trebuie să fie un simplu aranjament politic, ci un angajament față de un loc și față de oamenii acelui loc”, mai scrie deputatul POT.
Inițiatorul conchide cu faptul că, prin aceste modificări, „se urmărește întărirea legăturii dintre ales și comunitatea pe care o reprezintă, combaterea oportunismului politic și a influenței excesive a structurilor de partid centrale în desemnarea candidaților, restabilirea încrederii alegătorilor în procesul electoral și promovarea unei reprezentări autentice și responsabile în Parlament”.
Reacția dură a CES
Nu de aceeași părere este, însă, Consiliul Economic și Social (CES), care a avizat negativ legea, arătând că propunerea introduce „criterii arbitrare și restrictive pentru exercitarea unui drept fundamental – dreptul de a fi ales -, fără o justificare proporțională sau rezonabilă în raport cu scopul urmărit”. CES este de părere că se încalcă Constituția României, care garantează dreptul de a fi ales pentru toți cetățenii români care îndeplinesc condițiile legale generale. „Criteriul de proprietate este discriminatoriu și regresiv. Interzicerea accesului la funcții elective pentru cetățenii care nu dețin proprietăți este o măsură profund nedemocratică și elitistă, care amintește de abuzurile electorale din regimurile premoderne. Ea exclude din start tinerii fără bunuri imobile, cetățenii mobili profesional, persoanele vulnerabile economic sau care locuiesc în chirie”, se precizează în aviz.
Conform aceluiași document, „faptul că un candidat s-a născut într-un județ sau că deține acolo o locuință nu este o garanție de cunoaștere a realităților locale sau de implicare civică. Propunerea legislativă vizează restrângerea dreptului de a fi ales în temeiul unor fapte asupra cărora cetățeanul nu are control și care nu sunt de natură a servi, în mod necesar, scopului urmărit de inițiator, în condițiile unei societăți cu grad ridicat și multigenerațional de mobilitate sau în temeiul unor considerente de statut social. Constituția nu condiționează exercitarea acestui drept de locul nașterii sau de patrimoniul imobiliar al candidatului. Introducerea unei asemenea condiții ar putea constitui o restrângere nejustificată a unui drept fundamental, ceea ce este neconstituțional”.
Avize negative pe toată linia, la Senat
Nici Consiliul Legislativ nu a avizat pozitiv acest proiect, arătând că Legea Fundamentală garantează parlamentarului independența față de corpul electoral și de structurile politice care l-au înaintat în această funcție. „Criteriile propuse, respectiv locul nașterii sau deținerea unei proprietăți, sunt lipsite de relevanță pentru exercitarea mandatului de parlamentar, care, prin natura sa, este un mandat reprezentativ. Propunerea legislativă nu poate fi adoptată”, se arată în acest aviz.
La Senat, Comisia pentru Drepturile Omului și Comisia pentru Românii de Pretutindeni au avizat, la rândul lor, negativ această inițiativă, iar, la data de 24 septembrie 2025, Comisia Juridică și Comisia pentru Administrație Publică a transmis Plenului un raport de respingere, în care se precizează că „se încalcă articolul 25 din Constituție cu privire la libera circulației și la dreptul de stabilire liberă a domiciliului sau a reședinței”. Se mai precizează că proiectul încalcă și articolul 16 alineat 3, articolul 36 și articolul 37 din Constituție, precum și recomandările Codului de bune practici în materie electorală, adoptat de Comisia de la Veneția. Proiectul va intra, în perioada următoare, la vot în Plenul Senatului, însă Camera Deputaților este forul decizional.
