Bayrou a susținut luni după-amiază un discurs în fața parlamentului, în care a cerut sprijinul și și-a exprimat opinia cu privire la starea națiunii și la datoria publică franceză. Acesta a fost urmat de discursuri ale liderilor fiecărui grup parlamentar, înainte de un scrutin al parlamentarilor.
Bayrou: Cel mai mare risc ar fi să nu ne asumăm niciun risc
Bayrou a spus că parlamentarii se confruntă „nu cu o întrebare politică, ci istorică” privind viitorul Franței.
El și-a început discursul spunând că unii dintre criticii săi au considerat probabil decizia sa de a convoca votul prea riscantă, dar că el crede contrariul și că „cel mai mare risc ar fi să nu ne asumăm niciun risc , să lăsăm lucrurile să continue așa cum sunt, să facem politică ca de obicei”.
Premierul francez le-a spus parlamentarilor că se vor confrunta „nu cu o chestiune politică, ci cu o chestiune istorică” care va modela viitorul Franței.
Marine Tondelier, șefa Partidului Verde, nu a părut impresionată de discursul lui Bayrou. Într-o postare pe X, ea a spus că a fost un „final lipsit de strălucire” și că discursul său a fost „mai scurt decât se aștepta”, făcând să pară că „nici măcar nu încerca să convingă pe cineva”.
***
Partidele de opoziție, de la stânga la extrema dreaptă, au anunțat încă dinainte că vor vota împotriva centristului în vârstă de 74 de ani, scrie The Guardian.
Președintele centrist, Emmanuel Macron, se va confrunta probabil cu provocarea de a-și numi al treilea prim-ministru într-un an și al cincilea de la începutul celui de-al doilea mandat, în 2022.
În calitate de șef de stat cu autoritate în domeniul politicii externe și al securității naționale, președintele numește direct un prim-ministru pentru a conduce afacerile interne.
Însă, după ce Macron a convocat alegeri parlamentare anticipate anul trecut, adunarea națională a fost împărțită în trei blocuri – stânga, centru și extremă dreapta – fără o majoritate absolută, creând o formă de impas politic și dezacorduri privind bugetul și premisele pentru înlăturarea rapidă a premierului, oricare ar fi acesta.
Macron ar putea decide, de asemenea, să convoace noi alegeri parlamentare anticipate, deși a declarat că este reticent la o asemenea soluție.
Bayrou i-a șocat chiar și pe aliații săi de centru prin convocarea unui vot de încredere surpriză, spunând că are nevoie de sprijinul parlamentului pentru măsurile de austeritate menite să reducă datoria publică.
Aliat pe termen lung al lui Macron, Bayrou a încercat să obțină sprijin pentru planul său nepopular de restricții bugetare de 44 de miliarde de euro și un program de austeritate pentru a reduce datoria publică a Franței.
Propunerile sale bugetare, inclusiv eliminarea a două sărbători legale și înghețarea majorității cheltuielilor pentru asistență socială, au fost contestate de întreg spectrul politic.
Bayrou a început să scadă în sondaje după ce a încercat să reducă cu 0,8% din deficitul în creștere al Franței, care a ajuns aproape la 6% – dublu față de limita zonei euro.
Datoria publică a Franței a crescut constant de-a lungul deceniilor, alimentată de deficitele bugetare cronice, finanțate prin împrumuturi pe piețele obligațiunilor.
Numai anul acesta a crescut la 3,3 trilioane de euro în primele trei luni, adică peste 48.000 de euro pe cap de locuitor, scrie AFP. De vină pentru creșterea ei sunt crizele financiare succesive, pandemia de Covid și inflația ridicată.
În prezent, se ridică la 114% din produsul intern brut anual, a treia cea mai mare datorie din zona euro, după Grecia și Italia, adică dublu față de limita de 60% permisă de Uniunea Europeană.
„Această criză a fost provocată și alimentată de președintele Emmanuel Macron și de toți cei care l-au servit. Astăzi, din cauza lor, Franța este omul bolnav al Europei”, a declarat duminică Marine Le Pen, șefa grupului parlamentar al partidului de extremă dreapta Uniunea Națională, cu intenția vădită de a vota împotriva lui Bayrou.
Le Pen, care a fost găsită vinovată în martie de deturnarea de fonduri parlamentare europene printr-o escrocherie cu locuri de muncă false și i s-a interzis să candideze timp de cinci ani, va afla luni data apelului în procesul său.
Parlamentarii de stânga, care au câștigat cele mai multe locuri la alegerile parlamentare de anul trecut, dar departe de a putea asigura majoritatea absolută, au declarat că Macron ar trebui să numească un prim-ministru de stânga.
Bayrou este al doilea prim-ministru care cade după alegerile anticipate. Predecesorul său, Michel Barnier, de dreapta, a fost demis după trei luni, în decembrie.
„[Macron] nu poate contrazice rezultatele alegerilor pentru a treia oară”, a declarat sâmbătă Marine Tondelier, șefa Partidului Verde, pentru postul de televiziune BFM, spunând că o numire de stânga este singura soluție.
Însă ministrul de interne de dreapta, Bruno Retailleau – liderul partidului Les Républicains, care a susținut guvernul lui Bayrou – a declarat duminică, la o întâlnire de partid: „Nu există nicio șansă să acceptăm un prim-ministru socialist”.
Este de așteptat ca Macron să nominalizeze pe cineva din propria tabără care este mai de stânga, mai puțin auster din punct de vedere economic și apt să lucreze cu cei 66 de deputați socialiști moderați care au susținut guvernul la adoptarea bugetului de anul trecut.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
