Premierul Ilie Bolojan a declarat că mandatul său a început într-un context de criză bugetară profundă, iar măsurile luate până acum au avut ca obiectiv principal recâștigarea credibilității financiare a României.
„Am preluat această responsabilitate pe fondul unei crize bugetare. (…) Am evitat, practic, intrarea în incapacitate de plată pe fondul deficitelor de peste 9%, pe fondul celor mai mici venituri din PIB din Uniunea Europeană, (…) pe fondul cheltuielilor supra-dimensionate cu peste 30 de miliarde de euro anul acesta și anii trecuți. Iar agențiile de rating au confirmat că am făcut ceea ce este necesar și a fost un prim pas pentru a recâștiga încrederea în România și, cred eu, pentru a recâștiga încrederea cetățenilor noștri, spunându-le adevărul”, a declarat premierul.
Bolojan a spus că măsurile adoptate nu au fost de austeritate, ci că au fost „măsuri de responsabilitate”.
Creșterea veniturilor la buget
Acestea au vizat atât creșterea veniturilor fiscale și îmbunătățirea colectării taxelor, cât și limitarea cheltuielilor publice.
„A fost nevoie să creștem veniturile fiscale și să luăm măsuri pentru îmbunătățirea colectării. Erau cele mai mici, dar mai rău, nu ne încasam într-o bună măsură aceste taxe și propunerile care au fost adoptate, cele care sunt inclusiv în pachetul 2 și sper să fie validate de Curte ( Curtea Constituțională – n.r.) în perioada următoare nu fac decât să întărească capacitatea ANAF-ului de a încasa aceste impozite, să închidă portițele, să nu mai permită existența firmelor fantomă și așa mai departe”, a mai spus Bolojan.
Premierul a menționat și corectarea unor „nedreptăți” care afectau funcționarea economiei.
„De la aspectele care țin de câștigurile nejustificate în anumite autorități, până la măsurile care țin de magistrații. Am făcut ordine în investiții în această perioadă, în așa fel încât să le și putem continua, dar să ne și încadrăm în anumite anvelope financiare”, a mai afirmat premierul.
Investiții și fonduri europene
În privința investițiilor, acesta a arătat că prioritizarea proiectelor finanțate din fonduri europene a fost necesară.
„Am făcut ordine în investiții în această perioadă, în așa fel încât să le și putem continua, dar să ne și încadrăm în anumite anvelope financiare. Aveam supracontractări importante pe toate domeniile, nu existau anumite prioritizare și, prin măsurile care au fost adoptate, aceste investiții sunt continuate în cea mai mare parte”, spune premierul.
Ilie Bolojan a subliniat rolul fondurilor europene și a renegocierii PNRR.
„Gândiți-vă că eram în situația de suspendare a fondurilor europene și nu doar că am evitat această suspendare, asigurând continuarea investițiilor, dar mai mult am renegociat programul PNRR, care era amânat și eram într-o stare în care intram într-un blocaj. Am renegociat jaloanele în așa fel încât să nu ne pierdem finanțările și să putem face anul acesta încă o cerere de plată”, a mai declarat premierul.
Reforma administrației
Premierul a spus că modernizarea și eficientizarea aparatului de stat trebuie să continue.
„Am pregătit pachetul pentru reformă în administrația locală, pe care nu am reușit să-l definitivăm, dar care trebuie adoptat, în așa fel încât, pe de o parte, să avem o administrație care e un factor de dezvoltare în România, să avem o administrație mai eficientă și să avem o administrație care preia de la guvern anumite competențe, deci să facem descentralizare, debirocratizare și simplificare”, a declarat Bolojan.
În același timp, premierul a pus accentul pe nevoia de reducere a cheltuielilor, „un calcul corect al posturilor”, și a declarat că speră ca măsurile să fie puse în practică în perioada imediat următoare.
Disciplina fiscală și colectarea taxelor
Ilie Bolojan a explicat că stabilitatea bugetară depinde în primul rând de colectarea eficientă a taxelor.
„Degeaba am mărit taxele dacă banii nu sunt colectați și nu intră efectiv în bugetul statului. Pentru asta e nevoie să avem o disciplină financiară în continuare, să finalizăm digitalizarea ANAF-ului și a VMI, să combatem ferm evaziunea fiscală, să ne asigurăm că prețurile de transfer sunt la un nivel care permit plata unor impozite serioase în România și nu depășesc o limită a normalității”, a declarat premierul.
Energie și securitate energetică
Premierul declarat că sectorului energetic este vital pentru competitivitatea economică a țării:
„Avem un minus de producție în România și pentru asta trebuie să terminăm hidrocentralele care sunt într-o stare avansată și termocentralele la care lucrările lâncezesc. (…) Susținerea proiectelor din domeniul nuclear, în principal zona de la Cernavodă, este de asemenea un lucru foarte important și accelerarea lucrărilor”, a declarat Bolojan.
În privința energiei pe bază de cărbune, Bolojan a precizat că strategia privind energia produsă din cărbune este un lucru care trebuie tranșat în perioada următoare.
„Nu avem decât două direcții strategice. Sau încercăm să menținem mai mult timp producția de cărbune în zona Valea Giului, dar asta înseamnă o restructurare totală a complexului energetic Oltenia, în așa fel încât să nu mai fie căpușat, să nu mai fie necesar să acordăm miliarde de lei anual subvenții pentru a funcționa lucrurile acolo sau, dacă aceste lucruri nu vor fi făcute, datorită costurilor foarte mari, în mod cert a doua ipoteză este să renunțăm la producția pe cărbune”, a spus premierul, care a declarat că susține prima variantă.
Sprijin pentru agricultură și industrie alimentară
Premierul Bolojan a mai spus că agricultura și industria alimentară trebuie susținute, pentru că sunt domenii unde România are un potențial mare de dezvoltare.
„Importăm o bună parte din produsele care astăzi sunt pe piața românească în foarte multe sectoare de activitate, unde avem capacitatea ca în plan intern, dacă ducem politici de susținere acestei industrii, să creștem capacitatea mult în anii următori”, a declarat premierul
Premierul a anunțat că va avea întâlniri cu marile lanțuri de magazine pentru a încuraja exportul produselor românești.
„Așa cum aduc în România produse de bună calitate, produse în alte țări, pot să facă acest lucru și cu produsele noastre, dacă sunt competitive în țările vecine”, a explicat Bolojan.
Context
Premierul Ilie Bolojan a preluat conducerea guvernului pe 23 iulie.
Scopul declarat al acestei prime perioade de guvernare a fost diminuarea deficitului bugetar.
Executivul a promovat un set inițial de reforme financiare pentru care și-a asumat responsabilitatea în legislativ. Acesta includea ajustări fiscale majore, printre care majorarea cotei de TVA de la 19% la 21%, blocarea creșterilor salariale și a pensiilor din sectorul bugetar pentru anul viitor.
Ulterior, un al doilea val de propuneri a fost fragmentat în cinci inițiative separate, pentru care guvernul și-a asumat din nou răspunderea. Acestea au fost aprobate de Parlament.
Patru dintre ele, inclusiv cel referitor la ajustarea pensiilor din justiție, sunt în analiză la Curtea Constituțională. Singura propunere care a trecut verificarea și așteaptă aprobarea finală vizează restructurarea unor autorități de reglementare precum ANCOM, ANRE și ASF.
Un alt proiect legat de administrația teritorială a fost amânat din cauza divergențelor în coaliția de guvernare, după ce PSD s-a opus măsurii.
Sinteză a principalelor măsuri guvernamentale din primele 100 de zile de mandat:
- Ridicarea cotei de TVA la 21%, ca element central al eforturilor de control al deficitului;
- Introducerea unor plăți suplimentare pentru pensionarii cu venituri peste 3.000 de lei lunar, sub formă de contribuție la asigurările de sănătate de 10% pentru sumele excedentare;
- Stabilirea unei limite de deficit bugetar de 8,4% din PIB, negociată cu partenerii europeni.
- Asumarea de două ori a responsabilității executive în fața legislativului pentru pachete de ajustări financiare destinate să micșoreze dezechilibrele;
- Propunerea de modificare a sistemului de pensii pentru magistrați, aflată acum sub lupa judecătorilor constituționali, cu potențiale implicații majore pe plan politic.
