Cu o zi înainte ca Guvernul să-și asume răspunderea în Parlament pentru mai multe reforme, inclusiv a pensionării magistraților, președintele României, Nicușor Dan, spune că a cerut liderilor coaliției de guvernare să aibă în vedere că procurorii și judecătorii au muncit foarte mult în ultimii ani.
Președintele a explicat că cerut Guvernului ca vârsta de pensionare a magistraților să crească treptat la 65 de ani, în următorii 15 ani, și nu în următorii 10, așa cum a hotărât vineri, 29 august, Executivul.
„Magistraţii din România au muncit anii aceștia de 2-3 ori mai mult decât omologii lor din ţări europene. Atunci, pentru un om care mai are un an până la pensie eu cred că e rezonabil, dat fiind contextul complicat fiscal în care ne aflăm, să îi zicem să lucreze dublu. Adică mai are un an, să facă doi, mai are trei ani până la pensie, să lucreze şase. Mai mult mi se pare excesiv, dat fiind faptul că ei au muncit toată perioada asta”, a declarat, duminică, în Republica Moldova, președintele Nicuşor Dan.
Șeful statului a cumparat munca magistraților cu cea a altor categorii profesionale și a dat ca exemplu militarii: „Un militar din România lucrează cât un militar din Germania”, a explicat președintele.
Șeful statului spune însă că reforma pensionării magistraților a fost scrisă cu atenție de Guvern.
„M-am uitat şi pe deciziile Curții Constituționale (CCR) mai vechi, nu pot să spun eu ce va face CCR faţă de această măsură. Aşa cum am văzut procesul, s-a lucrat cu grijă şi citind deciziile CCR de până acum”, a declarat Nicuşor Dan referindu-se la o posibilă contestare a reformei pensionării magistraților la Curtea Constituțională.
Magistrații au declanșat proteste în urmă cu o săptămînă ca urmare a deciziei Guvernului de a crește vârsta de pensionare la 65 de ani, aceeași ca și în cazul celorlalte categorii profesionale.
Guvernul a adoptat reforma pensionării magistraților vineri, 29 august, într-o ședință extraordinară, alături de alte reforme.
Premierul Ilie Bolojan a declarat la finalul ședinței în care au fost luate aceste decizii că pentru a rezolva două dintre cele trei probleme majore care țin de partea de eficiență și de echitate din Magistratură.
Premierul a explicat: „Prima dintre ele este pensionarea la o vârstă a unei maturități profesionale, care nu mai poate continua. Atunci când ai 48, 49 de ani, când ai maturitate profesională, poți să asiguri pentru mulți ani înainte servicii publice pentru cetățenii țării noastre. Și, practic, acest proiect prelungește vârsta de pensionare la vârsta standard, deci până la 65 de ani, și acordă o perioadă tranzitorie, în așa fel încât vârsta de pensionare să crească treptat în următorii 10 ani, așa cum este propus în acest pachet”.
Referitor la pensiile magistraților, care sunt fiecare, în medie, de 5.000 de euro pe lună, șeful Executivului a declarat: „Și aici am avut o situație anormală, care nu se regăsește nicăieri în sistemul de pensii general, nici în România, nici în alte țări europene, și anume ca valoarea pensiei să fie egală cu ultimul salariu în plată. Astăzi, valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, deci 24.000 – 25.000 de lei, o pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550 – 600 de euro care este în România. În formula propusă de lege, pensia în magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu”.
Prim ministrul Ilie Bolojan a precizat că reforma pentru care Guvernul își va asuma răspunderea luni, 1 septembrie, în Parlament, nu va rezolva o altă chestiune importantă: „Un sistem de salarizare clar; pentru că, pe actualul sistem de salarizare interpretabil, am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați legate de salarii și de diferite aspecte care țin de discriminare, inechități, calcule procentuale, s-a ajuns în situația ca statul român să plătească peste 2 miliarde de euro diferențe salariale suplimentare. Și mai sunt, încă, cam tot atâtea sume care trebuie achitate în perioada următoare”, a explicat prim ministrul României.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
