În replică, prin intermediul unui comunicat transmis astăzi redacției de către președintele LAPAR, Nicu Vasile, asociația îi reamintețște ministrului că la această dată “culturile de porumb și floarea soarelui sunt distruse chiar și în proporții care ajung la 80-90% în județele din sudul țării”
Mulți fermieri care s-au încăpățânat să înființeze aceste culturi și anul acesta, după dezastrul pe care l-au contabilizat în ultimii 4 ani tot din cauza secetei, au ajuns într-o situație și mai grea. Anul trecut, peste 2 milioane de hectare cultivate cu porumb şi floarea-soarelui au fost afectate de secetă. Anul acesta, din datele LAPAR rezultă că situaţia va fi si mai gravă.
“Fermierii au început să spună că vor renunța la aceste culturi care sunt tot mai afectate de secetă, iar pentru ei asta înseamnă pierderi. Statul va acorda, cu siguranță, despăgubiri pentru culturile lovite de secetă, dar ele nu vor acoperi nici măcar costurile de înființare. De notat este și faptul că 3% din subvenția APIA acordată sectorului agricol a fost oprită la bugetul statului pentru despăgubiri de secetă. Statistic avem în fiecare an peste 7,2 milioane de hectare de teren agricol supuse secetei. datele fiind colectate din 1950 până în 1997 când România mai avea cercetare agricolă”, se arată în comunicatul citat.
Pe de altă parte, LAPAR atrage atenția că agricultura noastră depinde mult prea mult de capriciile vremii. “România depinde prea mult de capriciile vremii când vine vorba despre agricultură. Avem o suprafaţă acoperită de instalații de irigat reabilitată de 1,6 milioane de hectare, din cele 3,2 milioane pe care le-am avut în 1990. Din cele 1,6 milioane de hectare se irigă într-un an circa 500.000 de hectare, din cele 1 milion de hectare contractate de fermieri, conform datelor ANIF. Mult prea puțin, dacă avem în vedere că suprafața arabilă a țării este de circa 9,7 milioane de hectare. Sistemul de irigații, care a fost proiectat înainte de anii1980, era prevazut cu lacuri de acumulare cu o capacitate foarte mare pentru a putea deservii și alte scopuri: protecție împotriva inundațiilor și dezvoltarea pisciculturii”, punctează LAPAR.
Cifrele invocate de LAPAR pentru a întregii tabloul dezastrului din agricultura românească sun elocvente în opinia sa. Astfel, Anul trecut, 123 de companii agricole au ajuns în instanță cu dosare de insolvență, iar aproape jumătate dintre cele ale căror cereri au fost admise au intrat direct în faliment.
Anul acesta situația ar putea deveni și mai gravă, datele Oficiului Național al Registrului Comerțului aratând că în primele nouă luni ale anului aproape 100 de companii au intrat în insolvență, iar ceva mai mult de jumătate au intrat în faliment.
“(…)Ar fi momentul să discutăm serios și despre rolul pe care trebuie să-l joace cercetarea agricolă românească în noile condiții climatice după ce foarte mulți ani de zile am ingnorat-o. Din păcate însă, Ministerul Agriculturii doar mimează acest dialog de ani de zile, iar cei care plătesc sunt fermierii și consumatorii români, dovada fiind importurile de produse agro-alimentare tot mai mari și scumpirea cosului zilnic al consumatorului care duce la o scădere accentuate a nivelului de trai al populației”, spune președintele LAPAR, Nicu Vasile.
Citește pe Antena3.ro
O femeie a jucat la loto și a câștigat. Apoi a donat toți banii: Alții au mai mare nevoie
