Din acest moment, zilele devin mai scurte decât nopțile, iar durata luminii solare scade constant până la solstițiul de iarnă, pe 21 decembrie.
Pentru pasionații de astronomie, acesta este un moment de echilibru perfect între zi și noapte: Soarele traversează ecuatorul ceresc, răsărind aproape exact la est și apunând spre vest.
Ce este, de fapt, echinocțiul de toamnă
Termenul „echinocțiu” provine din latinescul aequinoctium („noapte egală”) și desemnează momentul în care durata zilei este aproape egală cu cea a nopții. În fiecare an avem două echinocții:
Echinocțiul de primăvară, între 19–21 martie, marchează trecerea la primăvară.
Echinocțiul de toamnă, între 21–24 septembrie, marchează trecerea la toamnă.
În 2025, fenomenul are loc luni, 22 septembrie, la ora 20:19 (ora României), potrivit Institutului de Mecanică Cerească și Calcul al Efemeridelor (IMCCE).
De ce data nu este aceeași în fiecare an
Calendarul gregorian are 365 de zile, dar un an tropic – adică timpul real necesar Pământului să facă o rotație completă în jurul Soarelui – durează 365 de zile, 5 ore și 48 de minute. De aici apare decalajul care se corectează prin introducerea anului bisect. Astfel, data echinocțiului se poate schimba de la un an la altul.
Citește pe Antena3.ro
Aceasta e cea mai rezistentă creatură din lume. Supraviețuieste în orice scenariu: arsă la 150°C, înghețată și chiar și în spațiu
Diferența dintre echinocțiu și solstițiu
Atât echinocțiile, cât și solstițiile marchează schimbarea anotimpurilor, însă diferă ca fenomen astronomic:
Solstițiile („soarele nemișcat”, din lat. solstitium) marchează punctul maxim de înclinare a axei Pământului față de Soare, rezultând cea mai lungă zi (21 iunie) și cea mai scurtă zi (21 decembrie) din an.
Echinocțiile indică echilibrul dintre lumină și întuneric, momentul în care ziua și noaptea au aproape aceeași durată.
Semnificații culturale în lume
De-a lungul istoriei, echinocțiul de toamnă a fost considerat un moment de reflecție și mulțumire pentru roadele naturii:
În tradițiile celtice, era sărbătorit prin Mabon, festival al recoltelor și al echilibrului.
În Japonia, are loc sărbătoarea Ohigan, în care familiile vizitează mormintele strămoșilor.
În China și Vietnam, coincide cu Festivalul Lunii, unde oamenii privesc Luna plină și mănâncă prăjituri speciale („mooncakes”).
Tradiții și superstiții românești de echinocțiu
În spațiul românesc, echinocțiul de toamnă este asociat cu sfârșitul muncilor câmpului și începutul pregătirilor pentru iarnă. Printre credințele populare se numără:
Strângerea recoltelor înainte de echinocțiu – pentru a nu atrage pagube în gospodărie.
Aprinderea unei lumânări sau a unei candele – pentru protecția casei și a familiei.
Rostirea rugăciunilor de mulțumire pentru roade – o tradiție de recunoștință pentru anul agricol.
Evitarea certurilor – se crede că în ziua echinocțiului energiile sunt echilibrate și orice conflict poate tulbura armonia pentru întregul sezon.
Ce urmează după echinocțiu
Odată cu scurtarea zilelor, vom observa că serile se întunecă mai devreme și diminețile devin tot mai răcoroase. Trecerea la ora de iarnă se va face în noaptea de 26 spre 27 octombrie 2025, când ceasurile se dau înapoi cu o oră, de la 04:00 la 03:00.
