„PSD-ul pune frână reformelor, asta se întâmplă în această coaliție. E un joc dublu”

Alegerile din București, agită coaliția

–Libertatea: În primul rând, de ce insistați cu alegerile pentru București? Că pare să fie un subiect care atrage atenția doar din partea USR, în timp ce celelalte partide încearcă să lase subiectul sub preș?

–Cătălin Drulă: Alegerile într-o democrație trebuie organizate pentru că așa e legea și pentru că așa prevede Constituția. Nu se fac după voința cuiva, fie acel cineva, un partid politic, un om politic sau chiar un cetățean. Deci nu există o dezbatere dacă să faci sau nu alegeri. Alegerile trebuie organizate. Evident, cei care organizează alegerile sunt autoritățile statului. Noi suntem astăzi în situația în care Primăria Bucureștiului este vacantă, pentru că Nicușor Dan a fost ales.

Nu este singura situație unde postul unui ales este vacant. Mai avem o situație la președinția Consiliului Județean Buzău, mai sunt și alte primării. Și în aceste situații, legea prevede că în termen de 90 de zile se organizează ceea ce se numesc alegeri parțiale, adică pentru restul de mandat. E o procedură urgentă, cu termene scurtate la jumătate, campanie electorală de 15 zile, firească și obligatorie. Deci nu e vorba despre a insista sau a nu insista, atât timp cât este vorba despre respectarea legii.

Recomandări

De la dependența de Rusia la dependența de China: statul asiatic a exportat baterii, mașini electrice, panouri solare și echipamente eoliene de o mie de miliarde de dolari

-Știți dacă noul prefect de București a trimis solicitarea privind organizarea alegerilor, că acum avem prefect de la USR? Știm prea bine că precedentul prefect, cel puțin în comunicarea cu presa, răspundea vag, la fel că răspundea și a AEP-ul? 

–Din informațiile pe care le am, ordinul de constatare a vacantării poziției de primar general al Capitalei a fost emis pe 26 mai și, dacă nu mă înșel, pe 11 iunie a fost comunicat către Ministerul Afacerilor Interne și către Autoritatea Electorală Permanentă. Deci există această comunicare a ordinului de vacantare, acesta fiind un pas birocratic în declanșarea alegerilor. O să discut și cu colegul meu, care a fost recent, de câteva zile numit prefect al Capitalei, și dacă este nevoie o să revină către guvern cu această informare. Dar eu știu că atât formal a fost făcută, cât și, bineînțeles, fiind un caz de notorietate, nu știu ce mică comună, bineînțeles că premierul știe că guvernul are această obligație de a organiza alegerile. Și toți șefii de partide.

-Dumneavoastră și USR aveți vreo preferință privind alegerile: pe 23 noiembrie, pe 30 noiembrie, după Sântul Nicolae (n.r. – 7 decembrie)?

-Cât mai repede, cu atât mai bine. Cu cât prelungim acest interimar, și asta spunea și premierul, dacă nu mă înșel, îl citez aici acum vreo două săptămâni, un viceprimar cu atribuții temporare nu are autoritatea necesară și nu are legitimitatea dată de votul popular pentru a conduce proiectele mari ale orașului, deci cu cât mai repede, cu atât mai bine. Noi eram gata pentru acest pas, inclusiv dacă se făcea în 30 de zile de la data vacantării sau în 60 de zile. Suntem de acord cu orice dată, cu cât mai curând, cu atât mai bine. 

-Dar știți că au mai fost perioade de interimat destul de lung? De exemplu, domnul Viorel Lis, când a plecat domnul Ciorbea să fie premier, a stat aproape 2 ani interimar. 

-Despre calitatea democrației în anii 90 nu vreau să mă pronunț, deși am trăit cu ochi de tânăr, de adolescent, și venirea minerilor și multe alte dificultăți ale democrației românești. Legea e lege, ea trebuie respectată, organizarea legilor nu e nicidecum opțională. În momentul în care organizarea legilor devine subiect de troc politic sau de condiționare, deja regimul respectiv alunecă către caracteristicile unui regim hibrid, nu mai un regim democratic. Caracteristica esențială a democrației este că cetățenii își aleg liderii, fie că vorba de președintele României, fie că vorba de liderii comunităților. Aceste lucruri sunt prevăzute în Constituție, iar mie mi se pare extrem de toxic faptul că lideri politici importanți ai statului român îndeamnă la nerespectarea legii sau pun sub semnul întrebării nerespectarea legii, pentru că dacă un lider important politic face asta, atunci la ce ne putem aștepta de la simpli cetățeni cărora statul român le spune „plătiți-vă taxele”, „respectați legea”, „comportați-vă conform cu normele unui stat de drept”.

Aici nu e vorba despre PSD, USR, PNL sau orice alt partid. E vorba despre un proces firesc și normal într-o democrație. Există zone unde guvernul are dreptul de a face și coalițiile de guvernare de a face politici publice, discutăm despre procente acum pentru administrația locală, câte reduceri se facă, 10 sau 12% sau 8%. Aici e o zonă legitimă în care se poate pronunța pe partea de politici publici omul politic în virtutea mandatului reprezentativ pe care îl are. Asta este principiul democrației. În ceea ce privește organizarea alegerilor, nu există această latitudine. Alegerile se organizează la termenele clare stabilite. Nu este o decizie de politică publică.

„Alegerile trebuie organizate, ăsta nu-i subiect de negociere”

-Aveți vreo estimare, conform studiilor făcute de USR, unde ar fi partidul și unde ar fi dumneavoastră în momentul de față? Pentru că am văzut, vara trecută de exemplu, că la europarlamentare alianța nu a luat nici măcar cu 2 în față, a avut 19,54%. În schimb, la votul pe Consiliul General l-a fost undeva la 27,61%. Pe unde ar fi în momentul de față un candidat al USR?

-Noi avem încredere că Bucureștenii ne-ar da încrederea pentru acest mandat la Primăria Capitalei. Intrăm cu acest gând, cu gândul de a discuta proiecte de politici publice, de a discuta despre problemele mare ale orașului, despre transport, despre zona de termoficare, despre parcuri, despre dezvoltare mare și despre împărțirea resurselor între Primăria Capitalie și primăriile de sector. Spre exemplu, o temă mare asupra căreiabucureștenii votat la referendum. Știm că suntem, și am fost și la alegerile din anul trecut, în top sau chiar primii în preferințele bucureștenilor și s-au regăsit în programul USR.

La alegerile parlamentare, ultimele care au avut loc pe partide, cred că USR a avut 200.000 de voturi în Capitală. Avem încredere în proiectul pe care îl propunem, dar, bineînțeles, cei care vor decide sunt bucureștenii. Și tocmai de aceea face atât de mult rău această discuție asupra organizării alegerilor.

Alegerile trebuie organizate, ăsta nu-i subiect de negociere. Apoi, cine candidează, cum candidează și pe cine aleg cetățenii este un lucru care se face pe urmarea campaniei electorale. Anul trecut am văzut falimentul acestui mod de a face politică în care cei care au puterea în acel moment încearcă să aranjeze ciclu electoral pentru interesele proprii, încearcă să combine candidaturi astfel încât cumva să evite confruntarea cu electoratul și avem și aceste cazuri notorii de candidat unic care nu au funcționat, mă refer la domnul Cârstoiu la Capitală sau la domnul Crin Antonescu la nivelul alegerilor prezidențiale. Și toate aceste combinații și sforării au scăzut încrederea oamenilor în democrație și au crescut extremismul.

Răbufnirea către opțiunile extremiste are drept cauze exact acest sentiment că cei care au puterea vor să controleze votul oamenilor, să pună alegerile prin comasare, această aberație a comasării localelor cu europarlamentarele. Apoi, în toamnă, dacă vă faceți aminte, a fost această serie de alegeri cu parlamentarele intercalate între două tururi de prezidențiale.

În fine, interziceri de candidatură la CCR pentru a direcționa un anumit candidat în turul doi, voturi date dinspre un partid PSD către domnul Simeon, lucru recunoscut de liderul Partidului Social-Democrat, numărul 2 în partid fiind domnul Grindeanu, care iată nu vrea să rupă cu trecutul. Și aici este un mare problemă în România, pentru că întreg ciclu electoral prin care am trecut, 2024, prima jumătate din 2025, a fost un semnal uriaș din partea societății că trebuie să rupem cu trecutul. Și de formă, toți oamenii politici au zis, da, am înțeles mesajul.

Da, e acest lucru pe care nimeni nu l-a pus sub semnul întrebării. Faptul că e nevoie de o schimbare radicală de macaz. Ori acum merg în direcția complet opusă. De la frâna reformelor, la punerea în discuția procesele democratice. Deci iată, nu se fac alegeri, nu s-au făcut în timpul legal.

Acum PSD-ul pune sub semnul întrebării, cu totul organizarea acestor alegeri. Ceea ce va spori și mai mult neîncrederea și va crește extremismul, pentru că atunci când n-ai democrație sau când frânezi democrația, alimentezi curentul extremist. 

–Sunteți pregătiți, inclusiv de scenariu în care PSD și PNL ar avea un candidat comun? Sau una dintre formațiuni să nu-și pună candidat și tacit să-l susțină pe al celeilalte? 

-Noi suntem pregătiți pentru orice. Cred că, la nivelul Bucureștiului, aceste alianțe, stânga-dreapta, au fost prost primite. Vezi încercarea de candidat comun Cătălin Cârstoiu. Și cred că mai natural aici, în București, ar fi o aliniere pe partea dreaptă. Așa a fost și susținerea pentru Nicușor Dan în momentul în care a câștigat Capitala în 2020. A fost o susținere din partea PNL și USR comună. Și, în general, bucureștenii, așa cum a spus-o de multe ori Nicușor Dan, se regăsesc într-un proiect de dreapta într-o proporție majoritară.

Cătălin Drulă. Foto: Facebook

Nu cred că, din ce cunosc și ceea ce spune domnul președinte Bolojan al PNL că și-ar dori o astfel de asociere și nu cred că este naturală pentru PNL în București. Bineînțeles, nu pot eu să mă bag întreabă altui partid și să hotărăsc ce va face un alt partid. Dar recunosc dreptul lor cu ideea a se asocia în orice fel. Aici este diferența fundamentală între ceea ce spunem noi și ceea ce spune PSD-ul. Noi nu condiționăm organizarea alegerilor. Alegerile trebuie organizate.

Putem discuta între partide dacă există o aliniere și eu cred că o aliniere naturală este pe partea dreaptă. Dacă putem avea un candidat susținut de un partid sau mai multe. Dar dacă nu se întâmplă, nu e o tragedie. Asta este până la urmă fundamentul alegerilor. Să mergi în fața oamenilor cu capul sus. A încerca să blochezi votul sau să-l tacticizezi excesiv, nu duce decât la un dezastru democratic.

Te vei trezi cu personaje obscure, cu extremism, cu o lipsă de încredere în instituțiile democrației, atât timp cât oamenii politici dau dovadă de frică și ceea ce a făcut Ciolacu cu anul trecut a fost frică pură, a fost simptomul unei frici, a fost manifestarea unei frici, unei temeri de a da față cu electoratul. Ceea ce face domnul Grindeanu, ca continuator al domnului Ciolacu, este același lucru.

Dacă are încredere, nu știu dacă va candida domnul Băluță sau doamna Firea,  sau domnul care e viceprimar PSD la Capitală, sau altcineva. Dar eu recunosc acest drept al dumnealor să-și pună orice candidat și îl respect și mi se pare firesc într-o democrație, chiar dacă avem opinii diferite, dezbatem, avem idei separate. Adică asta am făcut în democrație și după 89: a candidat Traian Băsescu împotriva lui Oprescu, a candidat împotriva lui Geoană, a candidat domnul Oprescu împotriva domnului Blaga, domnul Nicușor Dan împotriva domnului Oprescu și a domnului Prigoană și așa mai departe, doamna Firea, domnul Predoiu.

Exista candidaturi ale diverselor partide și bucureșteni de fiecare dată au ales. Eu, ca cetățean, nu m-am regăsit în toate alegerile acestea. Pe unele s-a nimerit să fie caandidatul pe care l-am votat eu, altădată nu, dar acesta este principiul democratic de bază. A încerca să-l frânezi, să-l blochezi sau să-l driblezi, acest proces democratic, nu duce decât la dezastru. 

„Decizia de închidere a școlilor a fost una forțată”

-Am fost în cod roșu. Dacă ați fi fost, sau dacă erați primar, ați fi fost de acord cu declararea codului roșu, la nivel de Capitală?

-Nu. N-aș fi fost de acord, dar asta pe baze științifice. Marți dimineață, la începutul acestui episod, înainte de declararea acestui cod, înainte de închiderea școlilor, prognozele meteo pe cele mai bune modele disponibile, modelul european al Centrului European de Meteorologie, pe care-l folosește și România, deja arătau că intensitatea și severitatea acestui episod pe zona București nu va fi cea care părea cu două zile în urmă, duminică.

Dacă duminică aceste modele, care sunt și liber disponibile pe internet sau pe diverse aplicații, dar sunt aceleași pe care le folosește și ANM-ul, arăta undeva la 120 de litri pe metru pătrat, ceea ce ar fi putut ridica semne de întrebare privitoare la siguranță deja în dimineața zilei de marți, această valoare scăzuse pentru întregul episod la 50-60 de litri pe metru pătrat, chiar și conform  ANME. Ceea ce nu mai prezenta același risc, mai ales în condițiile în care nu erau prevăzute intensificări ale vântului.

Deci s-a luat această decizie cumva în contra prognozelor științifice, cred că a fost o decizie politică și, din păcate, viceprimarul care a preluat atribuțiile de interimar la Capitală pare să ia anumite decizii printr-un stil de comunicare, mai ales prin prismă electorală. Deja sunt de notorietate. Repară un capac de canal, dar rămân 10.000 de capace de canale nereparate, dar e unul reparat pe Facebook. Se liniază, un lucru absolut firesc, o intersecție din București, că asta-i treaba Primăriei, și rămân 100 de intersecții nemarcate și gata, s-a rezolvat treaba pe TikTok. La fel și cu acest cod, pare că mai mult a fost dorința de a se afirma ca un, să zic așa, lider politic în situații de criză și criza a fost puțin exagerată. Chiar mult. Mi se pare că decizia de închiderea școlilor, că de fapt la asta mă refer în tot expozeul meu, este una forțată.

Bineînțeles, copiii se bucură. Am și eu doi copii și se bucură că stau acasă, dar m-au întrebat: tata, de ce stăm noi astăzi acasă? Nu cred că pe baza datelor științifice, repet, era necesară această măsură. Cred că este rău când în deciziile de politici publice nu se folosește știința și se intervine politic. „Hai că o să dăm bine dacă închidem, hai că o să mă agit un pic pe la televizor și mă vede lumea”.

Astea nu sunt motive pentru a dispune o asemenea măsură care a afectat sute de mii de familii astăzi în București. Nu sunt împotriva acestei măsuri, această măsură de închiderea școlilor sau grădinițelor, în condițiile care să justifice această măsură. Poate o să avem Doamne ferește, un episod de un viscol odată la 25 de ani, prognozat corect de meteorologi. Nu a fost această situație în momentul de față, îmi asum aceste cuvinte, se poate verifica din punct de vedere științific, că la momentul în care a fost luată decizia, deja severitatea acestui episod de vreme nu se mai vedea în prognoze.

Cred că a fost o suprareacție inclusiv la ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută, când, în condițiile unor ploi de o intensitate similară, au fost episoade de vânt puternic. Și pentru că Primăria, deși în ultimele luni au fost semnate aceste avize de defrișare, nu a intervenit asupra copacilor uscați, au fost foarte multe episoade de copaci căzuți, atunci nu a fost nicio avertizare și poate că tocmai atunci ar fi trebuit.

Și este acest tip de suprareacție autorităților, dacă odată am ratat-o, hai data viitoare să o dăm și acum știți ce riscăm, nu în condițiile de la următorul episod? E Petrică și lupul, vechea fabulă, la următorul episod care va veni sever, riscăm exact opusul acum să nu se mai dea o anumită avertizare. Tocmai de aceea, ca să nu fie pe o bază de stomac de politician și „cum dăm la lume, cum o să pară măsura noastră”, lucrurile trebuie luate pe baze științifice. Dar asta înseamnă ca politicianul să nu mai stea numai cu capul în sondaje și în TikTok-uri. 

Care sunt principalele teme de campanie în București

-Sunteți în precampanie de câteva luni. Spuneți-mi care sunt principalele două teme pe care ați vrea să le atacați într-o viitoare campanie. 

-Transportul în București. Lumea mai spune trafic, dar eu îi spun transport, pentru că e problema de mobilitate, de fapt, de transport. Și bugetul Capitalei. Și dacă îmi dați voie, o să încerc să le detaliez puțin pe fiecare. O să încep cu a doua, că de fapt cumva derivă una între alta, adică bugetul Capitalei. Am avut un referendum anul trecut care a stabilit că asupra banilor cu care contribuie bucureștenii în taxe și impozite, vor decide reprezentanții bucureștenilor cum se împart între Primăria Capitalei și sectoare.

Din păcate, deși acest referendum a fost larg votat, el nu a fost implementat încă și suntem într-o situație de anomalie de ani buni și chiar o situație nocivă pentru dezvoltarea orașului, și anume că Primăria Capitalei este lăsată fără bani.

Pe scurt, în prezent bucureștenii contribuie cu aproximativ 3 miliarde de euro în taxe și impozite, impozite pe venit, taxele locale. Și din acești 3 miliarde de euro, 2 miliarde merg la sectoare și la Ilfov mai nou, că și-a tras și Ilfovul de acolo, prin influența politică, o felie, și un miliard la Primăria Generală. Deci raportul este două treimi la sectoare și Ilfov, o treime la Capitală. Rezultatul este că primăria capitală este lăsată fără resurse practic. Și asta are efecte groaznice, pentru că, în timp ce sectoarele au resurse pentru a face politici publici, și primarii de sector al căror rol eu îl respect pentru atribuțiile pe care le-au. au ajuns să se extindă dincolo de atribuțiile lor.

Mai nou cer pasaje, cer bulevarde, fiecare primar de sector vrea să extindă puțin rețeaua de metrou. Lucruri care, la prima vedere, pot părea pozitive. Până la urmă vorbim despre dezvoltare. Dar un oraș se dezvoltă atunci când este gândit integrat, unitar, adică când ai o singură viziune.

Și aici ajungem la partea a doua de care vorbeam, adică sistemele de transport. Problema transportului în București și a mobilității nu se poate rezolva decât integrat. Nu poate rezolva o felie, un sector, problema mobilității în București. Nu se poate rezolva pe bucățele. Sistemele mari, liniile de metro – cea mai necesară în București în momentul de față este continuarea liniei M5. Acel metrou din Drumul Taberei care se oprește la Eroilor. El ar trebui să continue aceeași linie până la Universitate de-a lungul Bulevardului Elisabeta și apoi pe Carol și Pache până la Iancului și mai departe până în Pantelimon. O veritabilă axă Est-Vest.

Proiectul este la Metrorex și se tot pune frână. Deși a ajuns în faza de proiectare E un proiect care ar descongestiona enorm anumite rute de deplasare. Costurile construcției acestui metrou noi le-am putea suporta dacă acest procent de finanțare ar fi inversat, adică 2 miliarde la Capitală și 1 miliard la sectoare. De fapt, această sumă va și crește, pentru că orașul se dezvoltă, până la urmă și rata de taxare va crește, de la 1 ianuarie a crescut-o guvernul, deci vor fi mai multe resurse, dar cu atât mai important este ca ele să fie împărțite corect.

Și cei care trebuie să gestioneze rețeaua publică a Capitalei este Primăria Capitalei, în mod evident care, în momentul de față, da, gestionează STB-ul, fără resurse suficiente pentru a dezvolta rețeaua tramvai, care este un alt mijloc de capacitate și de viteză. Fără posibilitatea de a reabilita aceste linii distruse de tramvai. Cât de cât pe proiecte cu finanțarea externă s-au luat material rulant, tramvaie și troleibuze și autobuze. Acest program trebuie continuat și trebuie integrat cu metroul. Luat metroul de la Ministerul Transporturilor și cu aceste resurse care sunt ale Bucureștiului, se poate susține și o operare anuală, care costă mult.

Subvenția anuală la metrou a ajuns la un miliard de lei și aceasta trebuie optimizată, dar va rămâne totuși la o valoare considerabilă. Dar ne putem și dezvolta rețeaua. În discuțiile cu oamenii aceste problemele ale unui dezvoltări unitare, ale unui gândiri mari, pentru că a face aici și acolo un pasaj cu un coviltir deasupra sau proiecte de ochii lumii care rămân doar machete, cum se întâmplă așa fiecare acum pe linie politică, se duce și-și trage o poză cu Ministerul Transportului și spune că face metroul, eu știu, M7 sau altul.

Realitatea aceasta fiind doar o butaforie de imagine. Nu ne duc nicăieri aceste abordări. Le-am văzut până acum cum au funcționat și orașul rămâne blocat. Oamenii ar ieși din mașini și ar folosi transportul dacă ar avea eficiență pe rutele pe care se deplasează. La fel reabilitarea marilor bulevarde. Soluția este ca Bucureștiul să ocupe de ceea ce e al lui.

Ori Administrația Străzilor nu are bani de mai nimic în momentul de față. Și reabilitarea marilor bulevarde înseamnă, în primul rând să le schimbi la față, să le dai o față de sec. XXI, să ai o bună împărțire a spațiului între pietoni, biciclist, transport în comun și trafic auto, să ai noi spații verzi create, să ai spații generoase unde să se dezvolte și comerțul stradal în mod civilizat și să schimbi fața unor zone care arată printr-un loc în care nu prea ai vrea să ieși pe jos sau să te plimbi într-o zonă de oraș modern european. Aceste transformări nu le-am făcut noi prima dată, le-au făcut și alte țări din Vest sau din centrul Europei. Bucureștiul a rămas în urmă din punctul acesta de vedere.

Avem, mă gândesc, la un model ca Viena, către care trebuie să aspirăm, cu transport în comun eficient, cu transport rutier eficient către marginile orașului și până în zona de inele. Deci acestea sunt cele mai mari probleme în momentul de față, la care, bineînțeles, se adaugă termia, starea spațiilor verzi, a parcurilor mari ale Capitalei, care sunt pe alocuri deficitare, probleme care trebuie atacate de un primar votat ca urmare a unei competiții electorale în care se existe această discuție pe proiecte, pe idei. 

Stație de autobuz, fără refugiu. Foto: Facebook / Cătălin Drulă

-Cu colegii din Consiliul General ați discutat ce vor să promoveze sau care este proiectul campion al USR pentru următoarea perioadă, mai ales că acum nu mai este primar Nicușor Dan și este mai greu de promovat când e un alt executiv, ca să spun așa.

-Colegii mei, de care sunt foarte mândru de munca lor, au foarte multe proiecte care vin în sprijinul cetățeanului. Chiar recent au inițiat o hotărâre de Consiliul General pentru creșterea amenzilor pentru defrișările ilegale. Știm situația care s-a întâmplat în Parcul IOR și amenzile sunt ridicole. nu știu, cred că cresc de la 50 de lei ca urmare a acestei propuneri pune la câteva mii de lei pe arbore. Totuși, într-o formă în care să conteze. Colegii mei au inițiat proiecte de ordine în comerțul stradal, adică e firesc să avem terase, să avem ocuparea spațiului public, dar într-un fel în care să respectăm cetățeanul. Adică acolo Poliției locală îi lipseau anumite atribuții și le-au suplinit prin acest lucru.

O situație particulară în București este că numeroase părți din acest oraș care, de fapt, țin de funcționarea comunității și a orașului, sunt în administrarea altor entități. De exemplu, de cele mai multe ori nivel central. Găsești câte o parcelă prin oraș care e în administrarea unui minister și avem această politică de a lua la Capitală ce-i al Capitalei. Vă dau un exemplu: Arenele Romane. Au depus colegii mei acum două zile un proiect pentru ca Arenele Romane, care au fost date în concesiune pe 25 de ani, cândva la început anilor 2000, anul acesta sau anul viitor expiră această concesiune. Ele sunt în administrarea Agenției Naționale pentru Sport. Numai că Arenele Romane sunt un loc emblematic al Bucureștiului, care este într-o degradare, pentru că, mă rog, concesionarii au făcut doar reparații de urgență, nu investiții, și acolo ultimele lucrări serioase s-au făcut în 1981, cred, anul în care sunt născut eu, conform cercetării noastre, și noi propunem să fie preluate la Primăria Capitalei în gestiunea ARCUB, a Centrului ARCUB.

Și să facem acolo un spațiu în care să existe și aceste concerte, pentru că e un loc unic pentru București, cu 5.000 de locuri. S-au organizat foarte multe concerte de calitate, dar și în timpul când nu sunt concerte, comunitatea să poate beneficia de acest spațiu și să fie ateliere, să fie evenimente pentru copii. Asta-s genul de proiecte pe care le inițiază colegii mei. Permanent ei sunt într-un dialog cu comunitatea în sectoare, vin cu problemele cetățenilor și le pun pe agenda Consiliului General. 

„A ajuns o mantră de partid să spui orice investiția-dezvoltare egal bună”

-Dincolo de dorința de a candida pentru Primăria Capitalei, în momentul de față sunteți în conducerea Camerei Deputaților, sunteți vicepreședinte. Spuneți-mi, ca membru și unul dintre liderii USR  la nivel de Camera Deputaților, ce decizii aveți în ceea ce privește votarea sau nevotarea acelor proiecte de lege inițiate de PSD, prin care sunt dorite schimbări la proiectele anterioare pentru care a existat o angajare a răspunderii Guvernului? 

-Eu nu fac în momentul de față parte din conducerea USR, dar din câte știu, decizia politică pe care o avem este să nu ciuntim ceea ce tocmai a aprobat guvernul cu greu în acele pachete de asumare a răspunderii, deci noi rămânem aici solidari cu agenda premierului Bolojan în ceea ce privește aceste reforme.

-Cât de bine funcționează coaliția, că pare că în momentul de față cântă pe mai multe voci?

-Aici nu e mare secret. PSD-ul pune frână reformelor, asta se întâmplă în această coaliție. E un joc dublu, în care sunt și la guvernare, dar sunt și în opoziție, și din care de pierdut are România. Să nu uităm că PSD-ul, în cea mai mare parte, secundat de PNL, și aici îl citez pe premierul Bolojan, nu e o afirmație a mea, au adus țara în situația asta, în ultimii trei ani. Guvernarea, în special guvernarea Ciolacu, mă rog, au fost acolo alături PSD și PNL, au dus țara în această situație, la limita falimentului bugetar, cu dezechilibre enorme, cu mascarea adevăratelor probleme și fără reforme.

Ori în momentul în care s-a format acest guvern după alegerea președintelui Nicușor Dan, aceasta a fost prezumția de formare a acestei coaliții de guvernare și toată lumea a fost de acord cu ea, chiar și Sorin Grindeanu, președintele interimar PSD, a spus am intrat să facem ce e nevoie, am intrat să rămânem la guvernare.

Asta, din păcate, nu se pune în practică de către toată lumea, existând foarte, foarte multe frâne pe tot ceea ce înseamnă această zonă de aducerea dreptății în relația dintre stat și cetățean, de reducerea influenței rețelelor de partid asupra statului, a cheltuielilor excedentare. Există foarte multe zone în statul român, unde banii se pierd fie prin faptul că efectiv sunt furați zona de corupție, fie prin investiții nenecesare.

A ajuns o mantră de partid să spui orice investiția-dezvoltare egal bună. Nu, investițiile cu cap sunt bune. Dezvoltarea cu cap e bună. Noi am mai trecut printr-un episod ăsta, așa cum vreau mai mulți ani, 10-15 ani, faimoasele terenuri de fotbal în pantă. Dar această lucruri se întâmplă și în prezent, investiții totuși neproductive și mai este și problema de proiecte pe care nu ți le permiți și atunci când nu ți le permiți trebuie să faci o prioritizare nu după cât de influent este fiecare baron, nu după cât de influente sunt firmele care cer să se facă, eu știu, un stadion, sau altceva, ci după ce nevoi sunt.

Până la urmă, acest principiu este fundamental. Un buget se face după posibilități, nu după nevoi. Or, ceea ce se vinde ca gogoașă poporului român de către acești politicieni de ani de zile, este că bugetele se fac după nevoi și că se poate orice. Și că toate cerințele pot fi satisfăcute simultan.

Ori, asta înțelege un om în interiorul familiei lui că nu poți, adică trebuie să te drămuiești. Poate că vei schimba mașina, dar trebuie văzut ce se întâmplă cu concediul. Poate cumpăr ceva mobilă, dar trebuie văzut ce se întâmplă cu o altă achiziție. Același principiu este și la gestionarea unui buget statal, iar a aduce eficiență în aceste sisteme publice nu există altă variantă decât a aduce eficiență în aceste sisteme publice.

Ori, din păcate, dincolo de anumite măsuri pe partea de venituri, sistemele mari ale statului nu au suferit o îmbunătățire de eficiență în ultimele luni. Fie că vorbim de sistemele mari de transport, companii ca CFR sau alte zone ale statului, pentru că acolo rețelele de partid blochează orice încercare de reformă. E mult mai important „să avem omul nostru acolo”, „să-i avem pe ai noștri”. Știți foarte bine că, ca să dăm doar exemplul Ministerul Transportului aceste companii s-au negociat în guvernele anterioare PSD-PNL, e de notorietate că aeroportul e la PSD, drumurile la PNL.

Ori acest tip de abordare nu permite o acțiune eficientă și se pierd de multe ori de oportunități. Vă dau un simplu exemplu. În PNRR erau prevăzute pentru siguranță rutieră o mie de camere video-automate, cu finanțare europeană, gratuită, care să îmbunătățească siguranța rutieră, care constată contravenții, infracțiuni. Această licitație n-a fost organizată nici până în prezent și banii s-au pierdut. 

„Rețele de partid ar țipa groaznic dacă reformele s-ar face pe bune”

-În cazul reformei administrației publice, USR este de acord deplin cu ceea ce vrea Ilie Bolojan, adică reducerea cu 10% din posturile efectiv ocupate? 

-O să-mi permit aici, la întrebarea asta, să nu răspund unde nu cunosc subiectul. Adică știu că sunt niște dezbateri pe tema asta și că sunt foarte tehnice. E o dezbatere despre diferite forme de organizare la nivel local, dacă nu mă înșel, adică anumite primării au servicii externalizate și atunci, dacă se numără și acei oameni sau nu au, unele au companii municipale, altele nu au. Și cred că se încearcă găsirea unei soluții care să le împace cu toate.

Noi suntem de acord cu nevoia de a eficientiza administrația. Aici, singura observație pe care o am, și dacă aș fi sfătuitorul domnului Bolojan, aș spune-o și dumnealui, dacă aș ști că există bună intenție în toată lumea care stă la masa acestei coaliții, le-aș spune, eu nu fac parte din aceste discuții de coaliție, este că nu poți face reformă în ciuda oamenilor. Lucrurile trebuie să meargă de sus în jos, adică trebuie să numești oameni sau trebuie să dai semnalul politic, dacă sunt primar și aparțin unui partid, să facă aceste reduceri ei.

Evident că, într-o situație de criză, domnul Bolojan trebuie să recurgă acum la un fel de, cum spunem în engleză, one size fits all, adică o măsură unică care se aplice tuturor. Dar un primar care are interesul comunității în minte își face singur aceste reforme. Și noi am insistat foarte mult în această coaliție ca primarul să aibă efectiv instrumentul de a face aceste reforme, adică să nu trebuiască să recurgă la giumbușlucuri cu organigrame schimbate, la tot felul de metode, ci să i se dea puterea și primarului și celor din administrație unde aș face politicile de personal, astfel încât, nu știu, primarul de la Buzău, domnul Toma, să nu se mai plângă pe bună dreptate că are 500 de polițiști locali de care nu are nevoie în subordine și nu îi poate da afară.

Acest nu îi poate da afară, o axiomă pe baza care a ajuns statul român să funcționeze, un fel de inamovibilitate, odată ce-ai prins un post la stat greu se poate face ceva în legătură cu el, duce la o ineficiență grozavă și, până la urmă, e o chestiune irațională, în sensul în care rațiunea este bună a cheltuirea banului public și acum vine o măsură care e ca o ghilotină peste acest sistem. Asta este pentru că, de fapt, în orice caz, cu același personaj e probabil greu să poată face reformă, cum e domnul Grindeanu. Dar adevărul este că aceste rețele de partid ar țipa groaznic dacă reformele s-ar face pe bune. Și atunci toată lumea mimează ceea ce se întâmplă și de niște ani încoace. Și rezultatul, din păcate, se așteaptă o soluție magică. Adică eu sunt convins că și poate și alți lideri din alte partide își doresc ca statul să funcționeze mai eficient. Dar dacă se poate și să funcționeze mai eficient, și să avem un budget echilibrat, și să nu fie rețelele de partide supărate, ori asta nu se poate. Toate astea împreună. 

„Ca să fie limpede, noi susținem 100% asta, 300 de parlamentari”

–Credeți că până în anul 2028, când reîncep alegerile, pentru că o să avem apoi 3 ani de alegeri, poate fi început un  demers fie de reorganizare administrativă, pentru că este un proiect destul de sănătos și care dă bine și la public, sau aceea reducerea numărului de parlamentari, pentru că văzut de dimineață la o colegă dvs. din Camera Deputaților care vorbea că ar trebui să se reînceapă demersul?

-Noi susținem absolut, ca să fie limpede, dar noi susținem 100% asta, 300 de parlamentari. Eu personal susțin și Parlamentul unicameral. Nu știu dacă asta e o opinie împărtășită de toți colegii mei. Pentru asta trebuie schimbată și Constituția, dar există și o opinie generală la nivelul societății românești că e bine să avem două camere, că o cameră poate să repare ce face cealaltă. E mai mult un mit, vă spun, după 10 ani aici în Parlament. Cred că, așa cum a fost votat de poporul român, referendumul cu unicameral poate funcționa foarte bine. Sunt atâtea țări în Europa care au Parlamentul unicameral. Și cred că ar fi benefic pentru eficiența actului legislativ. Bineînțeles, se pot introduce proceduri, procedura celor două citiri, similar cu Parlamentul European, care, apropo, și Parlamentul European este tot unicameral. Deci, noi susținem această limită de 300 de parlamentari, absolut.

Dacă mă întrebați dacă PSD-ul susține, ei nu o susțin. Deci aici e o diferență, pentru că așa cum spuneam aceste partide care reprezintă rețele la orice propunere de politică publică reacționează prin prisma conservării influenței sau puterii acestor rețele. Deci dacă e o reformă care să facă ceva la Parlament rămânând același număr de parlamentari, poate vor fi de acord. Dacă trebuie să se reducă din parlamentari în mod semnificativ, nu.

Reducerea numărului de parlamentari la 300 nu e susținută de toate partidele. Foto: Hepta

Reforma administrativă teritorial-României este absolut necesară. Iarăși, numai opțională, nu poate funcționa teritoriul României administrat pe forma imaginată de Nicolae Ceaușescu în 1968. Noi funcționăm acum exact pe aceleași județe. Poate lumea are impresia că aceste județe vin, eu nu știu, de la Decebal sau de undeva, de la Mihai Viteazu. Nu. E o împărțire administrativă gândită în 1968. În anumite părți este aberant, adică se suprapun, eu știu, trei regiuni istorice în interiorul aceleași județi și mai sunt despărțiși de un munte.

Normal că toată lumea care aproape tot sau o mare parte din cei care votează în prezent s-au născut și au trăit în acest sistem și nu și închipuie o altă realitate. Dar adevărul e că România  se poate reîmpărți pe bază interesului nostru comun de a avea o administrare eficientă acestui teritoriu mare. România este o țară mare, la 230 ceva de mii de kilometrii pătrați. Pentru a administra eficient, e nevoie de această reformă. Din nou, nu cred că cu aceiași oameni la masă, cu aceiași gândire, care doar așteaptă următorul moment electoral, poate să facă un guvern cu AUR, poate să mai ia din voturile de la AUR. În orice caz, tot gândul este despre cum să facă să rămână la putere, că se va ajunge aici. Sau nu cu o abordare care să nu fie mai disruptivă.

Cred că cei care au acest vot de încredere cumva din partea românilor: președintele României, premierul, cei care își asumă aceste reforme, adică mai ales USR și, să spunem, într-o parte PNL în această coaliție, ar trebui să propună aceste idei cu mult mai multă forță și să meargă înainte. Aici îi dau dreptate fostului președinte, Traian Băsescu, în sensul în care, în mod paradoxal, a conduce țara mult mai mult pe bază a instituțiilor formale decât acelor informale ar fi benefic în momentul de față. Să explic asta mai pe înțelesul tuturor: instituțiile formale sunt Parlament, Guvern, premier și președinție. Instituțiile informale sunt coaliția. Coaliția nu există, nu e prevăzută nicăieri. Cu alte cuvinte, domnul Bolojan poate trece orice act normativ dorește prin guvern în momentul de față.

-Dar poate însemna și sfârșitul guvernului (n.r. – trecerea unui act normativ neagreat)? 

-Nu, nu poate însemna și sfârșitul acestui guvern, pentru că pentru a însemna sfârșitul acestui guvern trebuie tot un act formal, care se numește moțiunea de cenzură. Eu sunt convins că PSD-ul nu va introduce această moțiune de cenzură și nu va doborî guvernul dacă domnul Bolojan face ceea ce trebuie. În primul rând, domnul Grindeanu joacă un bluf și-o cacealma teribilă aici, pentru că dumnealui nu cred că se va mai agăța foarte mult în fruntea PSD în momentul în care ies de la guvernare și nu ar mai avea aceste resurse. Și o moțiune de cenzură nu se introduce așa de pe o zi pe alta.

Ori a forța anumite lucruri în bază a unui mandat pe care președintele Nicușor Dan îl are, de 6 milioane și care se răsfrânge și asupra partidelor, cred că este gestul corect politic pentru că o boală lungă, moarte sigură. Adică vom mai trece de o evaluare europeană și vom mai trece de o… mă refer la zona de evaluare a procedurii de deficit excesiv, vom mai trece de un Moody’s, de o agenție de rating, dar problemele fiind structurale, ele revin la 1 ianuarie și revin la 1 martie și asta nu face decât să profite unora care nu au de fapt o agendă corectă și anume acestor partide așa zise suveraniste.

Au doar o agendă disruptivă, o agendă de a întoarce România în trecut. Țara a avut o alegere mare între Nicușor Dan și George Simion și a ales pe Nicușor Dan. În loc să ducem această agendă pe care a fost ales pe președintele Nicușor Dan, cea pro-europeană și cea reformistă, înainte, dacă rămâne așa târâș, grăpiș cu piciorul PSD-ului apăsat pe frână și tot restul societății constatând că nu avem ce să facem, eu nu văd o perspectivă bună în momentul de față.

„Mie miroase urât toată această treabă cu amânările la CCR”

-CCR a decis să mai amâne încă o dată d decizie în ceea ce privește pensiile de serviciu ale magistraților, adică amânarea să fie până pe 20 octombrie. Ce ar însemna o eventuală trântire la CCR a acestui proiect?

-Eu vreau să spun că sunt iritat de aceste amânări succesive, dar am și pățit-o. Cred că noi am avut un proiect, contestarea unui proiect de lege, care a fost amânat de 13 ori la judecată. Era vorba de un proiect de lege care, atâta timp când nu era declarat neconstituțional de CCR, ceea ce urma să se întâmple cu siguranță, argumentele noastre fiind beton. Atât timp când nu se întâmplă această decizie, putea continua status quo-ul din piața transporturilor interjudețene, de care beneficiau anumite firme. Ei bine, e recordul mondial s-a amânat de un an și jumătate de 13 ori la CCR. În mod clar, asta răspunzând la o agendă.

Nu e o chestiune juridică, o chestiune dezbatere, e o chestiune de cineva care a sunat la CCR și le-a spus să facă asta. Și aici mie miroase urât toată această treabă cu amânările, adică nu cred că sunt niște decizii independente în care n-au reușit să ajungă la un răspuns sau la o concluzie și atunci mai dezbat. Nu arată bine nici aceste amânări și, în mod sigur, ar fi complet distrugător pentru democrația românească ca acest proiect să fie declarat neconstituțional și să mă explic de ce spun asta. Pentru că această republică fondată pe Constituția din 1991, amendată în 2003, e fondată cu o egalitate de drepturi, nu pe conservare de privilegii. Această jurisprudență sau filosofie în care un privilegiu, odată câștigat, rămâne al tău, nu mai contează cine ți l-a dat și cum, e una toxică.

Curtea Constituțională a României. Foto: Vlad Chirea

Și folosirea dreptului, a materiei dreptului ca o ghioagă pentru a conserva privilegii, iarăși este toxică. Și asta se reverberează inclusiv la nivelul omului rsimplu. Indiferent câte cuvinte complicate și sloganuri în latină folosești într-o expunere de motive, ideea că pensia va fi mai mare ca salariu sau că unii muncesc doar până la 49 de ani și ies la pensie, e una pe care toată lumea înțelege că e toxică. Până la urmă, o societate funcționează pe bază a unor convenții codificate în ceea ce se numește Constituția unui stat democratic. Constituție care are niște principii nobile: egalitatea în drepturi. Nu vorbește nimica despre faptul că dacă, la un moment dat, niște oameni cu rea intenție sau cu lipsă de gândire iau niște decizii strâmbe, și mă refer aici la acordarea unor privilegii excesive ca ceea ce privește pensionare sau alte lucruri de genul ăsta, atunci acelea rămân pe vecie.

Știți, odată cu OUG 13 a ajuns acel principiu din drept cu legea penală mai favorabilă, care, mă rog, la origine un principiu, să spunem, care are o anumită justificare. Dar mai era vorba ceea că dacă intră o zi în vigoare ordonanța 13 dată de domnul Grindeanu, șeful unui dintre partidele din coaliție, atunci pe veci au scăpat cei care au beneficiat. Și aia e o aberație la un anumit nivel, deși știu că o să-mi sară juriști în cap, dar cu atât mai mult e o aberație ca cineva, dacă a apucat să ia o pensie sau să fie o zi în magistratură, atunci el trebuie să iasă pe nu știu ce condiții mai favorabile și toată lumea să plătească această pensie.

În felul ăsta se distruge orice fel de coeziune socială, de încredere a oamenilor în instituții, în predictibilitate și fiecare încearcă să se salveze, ceea ce este distrugător pentru ideea de societate, de democrație, de organizare. Iar readucerea acestei încrederi e tocmai să mergi într-o direcție opusă, adică în care să construiești încredere, să construiești instituții, să dai oamenilor impresia că există dreptate, se face prin acțiuni curajoase. România este o democrație hibridă în prezent, cu rețele importante de captură a statului și la nivel de sistem juridic, și la nivel de orice sistem: ANAF și așa mai departe.

Oamenii o văd în viața de zi cu zi. Ori aceste rețele nu se vor da la o parte pentru că le roagă cineva frumos sau dacă suntem politicoși cu ele, ci se vor da la o parte, ca să fac așa o glumă care de multe ori e asociată cu mine, se vor da la o parte cu ranga. 

Tergiversarea „golănească” a PSD

-Spuneți-mi, de ce au întârziat atât de mult numirile în funcțiile de prefect și de secretar de stat și de ce au renunțat USR la jumătate din funcțiile de prefect?

-Despre a doua întrebare, nu știu să vă spun cum s-au numărat sau dacă au fost în altă parte (n.r. – numiri). Numirile pentru mine sunt inexplicabile, adică această întârziere. Știu că au fost colegi care au așteptat o lună, o lună și jumătate pentru a fi numiți în funcție. Iarăși, e un atribut al premierului, discreționar. Deci premierul poate elibera mâine orice secretar de stat din funcție dorește și să pună orice secretar de stat. Nu știu dacă toată lumea știe lucrul ăsta, că nu miniștrii decide asupra secretarilor de stat, ci premierul numește fiecare minister secretari de stat. Faptul că domnul Bolojan s-a lăsat frânat de, pe de-o parte, un aparat care e condus de PSD prin guvern, sau că, poate la nivel informal, a așteptat să elibereze PSD unul dintre posturi, ca să poată fi numit acolo colegul din partea USR.

Nu e un lucru de bun augur. Adică, odată ce există o înțelegere politică bazată pe realitatea numelor. USR are 20% din această coaliție, deci își asumă 20% din miniștri, 20% din secretari de stat. Sunt colegi care fac o treabă extraordinară ca secretari de stat, inclusiv în ministeriile care sunt conduse de alte partide și suntem mândri de ei.

Această întârziere și tergiversare de tipul chiar golănesc într-un fel a PSD-ului nu trebuia permisă, după părerea mea. Deci nu știu dacă e și din partea premierului Bolojan va lipsa de atenție la momentul respectiv sau o dorință excesivă de a avea consens. Eu nu cred că vom ajunge foarte departe ca țară așteptând un consens cu golănie. 

–Cât rezistă USR la guvernare? Trece de borna de 8 luni (n.r. – atât a rezistat USR în guvernarea Cîțu, în 2021)?

-Vă referiți la guvernarea din care am făcut și eu parte? Da, cred că ar trebui la un moment dat să ne gândim un pic, adică cât de mult a trădat Klaus Iohannis țara în acel moment, revenind un pic la trecut, adică la 8 luni de la momentul în care a spus tuturor că PSD-ul nu trebuie să mai prindă puterea  prea curând  de România, să aducă PSD-ul…

-Erați crizatori?

-Eram constanți aceleași agende, ceea despre care vă vorbesc, în care România are nevoie de aceste schimbări către dreptate. Indiferent cât de multă ponegrire, nu vedeți că există partid mai calomniat ca USR-ul de 10 ani de zile. Și acest lucru e dintr-un motiv foarte simplu, pentru că USR-ul reprezintă o agendă cetățenească. Eu nu spun că cei din USR sunt sfinți sau că nu pot greși, dar noi reprezentăm de la fondare, de când Nicușor Dan a fondat acest partid, o agendă cetățenească. Cetățenii s-au organizat și au făcut un partid, pe alte principi, cu bunele și cu relele lui. Lucrul ăsta deranjează extrem de mult pentru că în momentul în care agenda cetățenească câștigă peste România sau peste câte un oraș din România, pierde agenda de mafie de stat și partid.

Ori nu se poate sta cu mâinile în sân din partea mafiei de stat și partid și atunci s-a transformat în campanii deșănțate de calomnie. Eu vă spun lucrurile astea făcând o referire la trecut, pentru că, după momentul crizatorilor lui Iohannis, am fost oarecum șocat cât timp noi am fost lideri opoziției din România 2022-2024, era un discurs predominant public în care de multe ori atacurile erau împotriva opoziției, nu împotriva puterii. Adică problema a României era tot cu USR-ul: nu știu, făcuse  PNRR-ul, mișcase în stânga, mișcase în dreapta. Nu mai vreau să mă mai aduc aminte și de alte cazuri, colegi chemați absolut aiurea la DNA cu chipurile, cu vaccinul și cu alte lucruri și agresiuni din partea unui regim care, până la urmă, a lăsat România praf făcută –  regimul Iohannis.

Acum, despre guvernarea actuală, eu doresc ca USR să fie alături de Ilie Bolojan până la capăt. Și îi doresc lui Ilie Bolojan să se țină de agenda pe care și-a propus să o pună la capăt și să renunțe la ideea că pentru orice trebuie un consens. Nu există altă variantă decât de a împinge cu forța această agenda și de a cere oamenilor încrederea lor pentru ceea ce face. Atunci când ai curaj, oamenii vin alături de tine. 

Despre colaborarea din USR și viitorul premier din PSD

-Va putea USR să colaboreze și cu un prim-ministru din partea PSD începând cu 2027?

-Noi suntem în politică și trebuie să colaborăm instituțional. Mi-e foarte greu să-mi imaginez cum ar arăta acest viitor, cine ar fi acest prim-ministru și, mai ales, ca să nu mai vorbim despre persoane, dar să lăsăm un pic pe domnul Grindeanu să se odihnească, să dăm la o parte puțin, nu știu, pe alți lideri PSD.

Ca om de stat, trebuie să îți asumi o responsabilitate. Adică tu, acțiunile sau inacțiunile tale, faptul că blochezi o ordonanță de urgență sau faptul că gândești lucrurile într-o fel populist pe termen scurt, nu știu ce plafonări, tot felul de filme, tu știi de fapt, sau ai oameni care îți spun că asta afectează economia și că va face rău pe termen mediu și pe termen lung, când crești deficitul, când mergi pe datorii. Ori lucrurile astea a fost o sarabandă a iresponsabilității pe care premierul Bolojan a fost, și aici apreciez că a recunoscut-o la începutul acestei guvernări. Deci de-aia mă refer doar la PSD pentru că, mă rog, la PNL există o recunoaștere și a unui premier care spune că lucrurile trebuie făcute altcumva. Există posibilitatea ca la PSD să găsească vreodată această maturitate și seriozitate în tratarea actului de guvernare?

Ciprian – Constantin Serban (D), noul ministru al Transporturilor și Infrastructurii și Sorin Grindeanu participă la o conferință de presă cu ocazia ceremoniei de predare – primire a mandatului la sediul instituțieiă. Foto: Hepta

Pentru că eu am văzut cel puțin în discuții foarte multă negare a realității. Hai domnule că nu e chiar așa groasă finanțele, hai să nu mai fim așa prăpăstioși, care sunt, de fapt, o atitudine mai degrabă imatură, care sper că realitatea nu e aia care e. Nu, realitatea este cea care există. Nu poți aștepți tot timpul să facă altcineva măsurile dure necesare, că măsurile astea sunt structurale. România nu mai poate susține comune de 800 de oameni și de 1.000. România nu mai poate susține companii care au, nu știu, 12.000 de oameni în loc de 8.000. Companii din zona transportului, nu știu la CFR, sau Metrorex cu 2.000 de oameni în plus și așa mai departe, nu mai poate.

Că vrea Grindeanu sau că vrea Drulă sau că vrea altcineva, oricum acolo se va ajunge. De-aia mă întreb când vom vedea acest tip de acțiune responsabilă, unde politica asta nu se face doar cu gândul la sondajele flash de săptămâna viitoare, ci și la consecințele de peste 2 ani, peste 10 ani.

Deocamdată vedem o formă de conservare a tot ceea ce există și în această coaliție. De multe ori și UDMR-ul, din ce înțeleg de la colegii mei, sprijină PSD în această formă de conservare, de neschimbare. Și nu văd cum lucrurile pot ajunge într-o zonă bună în felul acesta.

Foto: Facebook

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Urmărește cel mai nou VIDEO