Exercițiul „Dacian Fall” care a început luni, 20 octombrie, în România și Bulgaria, a fost planificat timp de trei ani de Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE) din București.
Comandatul Comandamentului, generalul maior Dorin Toma, povestește la Interviurile one2one că organizarea misiunii regionale a început după ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022.
Tot atunci, Franța a decis să disloce primele sute de militari francezi în România.
Ulterior, la summitul NATO de la Madrid, din vara lui 2022, aliații au decis că și în România trebuie să existe un Grup de Luptă al Alianței, așa cum exista deja, la acel moment, în Polonia și în țările baltice.
Grupul de Luptă din România a intrat sub comanda Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est al NATO.
Exercițiul „Dacian Fall” a presupus transferul în România a aproape trei mii de militari din Franța și alte state europene din NATO – Belgia, Bulgaria, Franța, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, și Spania.
Aceștia s-au alăturat celor aproape două mii de militari din Grupul de Luptă din România, majoritatea staționați la Cincu, în județul Brașov.
Scopul exercițiului este de a simula deplasarea de forțe și armament pe flancul estic al Alianței Nord Atlantice și apărarea în caz de atac.
„Ipotezele pe care noi le dezvoltăm pentru aceste exerciții iau în calcul scenariul cel mai periculos”, explică comandatul Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est al NATO în interviul acordat Europei Libere, referindu-se la un eventual atac asupra teritoriului Alianței.
Comandantul structurii NATO de la București, generalul-maior Dorin Toma, are și potențiala atribuție de a asigura comanda și controlul operațional al unei misiuni de tip Articol 5 Apărare Colectivă pe flancul de sud-est al Alianței Nord-Atlantice.
În această calitate, el spune că toți comandații militari sunt ferm hotărâți să apere flancul estic NATO, în cazul în care un stat membru este atacat, iar articolul 5 din Tratatul Nord Atlantic va fi invocat.
Articolul 5 al NATO spune, în principiu, că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre țările membre ale Alianței va fi considerat un atac împotriva tuturor.
Cele mai importante declarații
Despre exercițiul „Dacian Fall”: „Noi ne propunem să testăm cât de executabile sunt planurile pe care le avem, iar planurile acestea presupun, în prima parte a exercițiului, dislocarea într-un timp cât mai scurt și, ulterior, perfecționarea procedurilor de tranzit pe teritoriul diferitelor țări. Au venit (militarii și echipamentele, n.red.) pe mare, terestru, pe calea ferată și aerian.”
Despre compatibilitatea Armatei Române cu alte Armate NATO: „Perfectă nu este compatibilitatea […] Nivelul de interoperabilitate a crescut enorm în ultimii trei ani de zile, pentru că permanent se execută aceste activități de instruire în comun.”
Despre determinarea celorlalți aliați de a apăra România în caz de nevoie: „Analizând strict din perspectivă militară, discutând cu lideri militari din diferite țări contributoare, inclusiv cu lider americani, angajamentul tuturor țărilor NATO pentru a apăra flancul estic al Alianței este foarte ferm.”
Despre capacitatea Armatei Române de a se apăra: „Vă pot spune cu toată convingerea, că putem respinge la ora actuală, orice agresiune potențială asupra teritoriul României sau teritoriului NATO […] În faza zero a unei eventuale agresiuni, noi putem face față cu forțele pe care le avem la dispoziție, acestei agresiuni, dar prin tot ceea ce facem noi, ne pregătim zi de zi, trebuie să descurajăm.”
La ce nivel se află România, ca putere militară, pe flancul estic al NATO
Generalul-maior Dorin Toma spune în interviul acordat Europei Libere că, în cei trei ani de pregătire a exercițiului „Dacian Fall”, interoperabilitatea între Armata Română și armatele altor state aliate a crescut mult.
Este vorba despre armonizarea procedurilor de lucru și conectarea sistemelor specifice fiecărei armate.
„Aceste exerciții au ca scop să identifice, să testeze, să antreneze personalul în folosirea acestor scenarii care sunt dezvoltate în conformitate cu planurile reale” de apărare, spune gen. mr. Toma.
Cei peste 2.500 de militari NATO care au sosit în ultimele săptămâni în România au ajuns aici pe apă, terestru sau cu avionul, iar majoritatea tancurilor și a mașinilor grele de luptă au fost aduse cu trenul.
Astfel, NATO a verificat cât timp ar fi necesar ca, într-o situație reală de luptă, trupe din vestul Europei să ajungă în România și Bulgaria.
România, Bulgaria și Turcia fac parte din același plan regional de apărare pe flancul de sud est al Alianței Nord Atlantice.
Întrebat despre riscul ca SUA să-și relocheze o parte din trupele sale din Europa, șeful MNDSE spune că, la nivel militar, nu a simțit nicio rezervă în angajamentul aliaților din NATO de a apăra regiunea la nevoie.
„Din perspectivă militară, observând nivelul de unitate, de încredere, de determinare a fiecărui militar, a fiecărui contingent străin care este dislocat pe teritoriul României, observând dorința, implicarea diferitelor entități, de exemplu din Armata Română sau Armata Bulgară, de a participa la activități în comun și de a crește acest nivel de integrare și interoperabilitate, eu sunt foarte optimist că, odată ce la nivel politic decizia va fi luată, la nivel militar va exista o integrare cât mai bună într-un timp cât mai scurt”, explică generalul Dorin Toma.
El subliniază că, pe flancul estic al NATO, apărarea colectivă ar trebui întărită în jurul a trei state membre ale Alianței:
„Opinia mea este că pe flancul estic sunt trei piloni de securitate: Finlanda, Polonia și România și în jurul acestor piloni de securitate trebuie consolidată apărarea colectivă”, spune generalul Toma.
Comandatul Comandamentului de Divizie Sud-Est al NATO, Dorin Toma, decorat de fostul președinte al Poloniei, Andrej Duda, adaugă că „parteneriatul bilateral și în cadrul NATO între Armata Polonă și Armata Română este la un nivel foarte ridicat și nu de ieri, de astăzi”.
În schimb, comandantul NATO spune că, la nivel național, Armata Română are de recuperat în ceea ce privește comunicarea cu populația proprie cât și cu a altor state aliate care trimit militari în România și îi mențin pe cheltuială proprie.
„O comunicare mai bună (ar fi necesară, n.red.) și din perspectiva NATO și a noastră către societatea românească, dar și către fiecare societate care trimite oameni pe teritoriul României pentru a încerca să explicăm locuitorilor din Franța de ce e nevoie de acest efort bugetar, logistic, uman pentru a securiza teritoriul României și flancul estic”, spune el.
Costurile exercițiului „Dacian Fall” sunt suportate de cele zece state aliate participante.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
