Atacurile și amenințările în cascadă și în escaladare la adresa judecătorilor Curții Constituționale, făcute înainte și după ce instanța de contencios constituțional a declarat neconstituțională legea lui Ilie Bolojan cu privire la pensiile magistraților a atins, săptămâna aceasta, un punct fără precedent. Dacă înainte de pronunțarea Curții reprezentanții USR au încercat un șantaj politic la adresa CCR, pe modelul „noi v-am numit, voi votați ce legiferăm noi”, după pronunțarea deciziei lucrurile au trecut la un alt nivel.
Reprezentanți ai USR și PNL au aruncat întreaga vină pe cei patru judecători CCR care au fost numiți în funcție la propunerea PSD. Ieri însă, situația a explodat, după ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, într-o emisiune televizată, că, înainte ca legea pentru care Ilie Bolojan să ajungă la Parlament, a fost trimisă informal, pentru consultare, la CCR. Lucru ilegal, interzis expres de Legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale, care prevede obligativitatea judecătorilor Curții să nu ofere consultanță în probleme ce țin de competența CCR. Mai mult, încălcarea gravă a acestei interdicții constituie temei legal pentru încetarea mandatului de judecător la Curtea Constituțională. Nu este clar dacă CCR a oferit vreun răspuns la solicitarea de acordare a acestei consultanțe informale formulate de Guvernul României. Cert este că, după difuzarea acestor afirmații ale liderului UDMR, CSM a reacționat printr-un comunicat de presă vehement.
Kelemen Hunor, liderul UDMR și copreședinte al Coaliției de Guvernare, a făcut afirmații de o gravitate fără precedent, la începutul acestei săptămâni, în cadrul unei emisiuni televizate, în care s-a dezbătut scandalul legat de dosarul pensiilor de serviciu ale magistraților și conflictul dintre CCR și magistrați pe de o parte, și Guvernul, pe de altă parte.
„Magistrații trebuie să înțeleagă că, în acest moment, există o nervozitate și o nemulțumire în societate și că nu oamenii care sunt nervoși sunt de vină”, a declarat Kelemen Hunor.
Șeful UDMR a dezvăluit că „în momentul în care a fost pus proiectul pe agenda Coaliției și, după aceea, a fost pe agenda Guvernului, a venit în Parlament, toată lumea a fost de acord cu varianta Guvernului, cu creșterea vârstei de pensionare, cu vechimea de 35 de ani, cu 70 la sută din venitul net și cu perioada de tranziție de 10 ani. Într-adevăr, a existat o discuție să fie 15 ani, dar Guvernul, în primul proiect care a fost trimis la Curte în mod informal pentru analiză, a spus 10 ani. Și la consultările cu magistrații a fost tot 10 ani. Apoi, în Parlament, nimeni nu a avut amendamente cu 15 ani la perioada de tranziție. Apoi, s-a întâmplat ceva la Curtea Constituțională”.
Ei, bine, afirmația potrivit căreia Guvernul a trimis la Curtea Constituțională, anterior adoptării, un draft sau o schiță a proiectului de lege, pentru „analiză informală”, reprezintă unul dintre cele mai importante atacuri din zona Coaliției la adresa Curții Constituționale.
Citește pe Antena3.ro
Un chivot al Torei, vechi de sute de ani, a fost găsit după ce a fost furat din România și înlocuit cu o replică
Interdicție clară pentru judecători, sancționabilă cu pierderea mandatului
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale prevede, la articolul 64, care sunt obligațiile judecătorilor Curții Constituționale. Iar la litera „b”, legea impune că judecătorii sunt obligați să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor și să nu ia o poziție publică sau să dea consultații în probleme de competența Curții Constituționale.
Cu alte cuvinte, este interzisă consultarea informală între Guvern și Curtea Constituțională în probleme care țin de competența CCR, inclusiv sau mai ales pe o chestiune privind constituționalitatea unui act normativ înainte ca acel act normativ să intre în dezbaterea CCR și înainte de a fi supus votului Parlamentului României.
Interdicția impusă judecătorilor de a oferi astfel de consultații nu este una formală, ci încălcarea ei se sancționează legal în cel mai dur mod. La articolul 67, care reglementează modurile în care încetează mandatul de judecător la Curtea Constituțională, se prevede, în cuprinsul literei „c”, că acest mandat încetează, printre altele, „în caz de încălcare gravă a obligațiilor prevăzute la articolul 64”. Adică, pentru consultații acordate pe probleme de competența Curții Constituționale.
Cine a fost destinatarul solicitării
Dezvăluirea făcută de Kelemen Hunor poate, astfel, să constituie o amenințare indirectă la adresa judecătorilor CCR care ar fi fost consultați de Guvern, în condițiile în care Executivul nu poate fi susținut pentru această abatere, dar judecătorii CCR da.
Întrebarea care se pune, în acest context, este cui putea Guvernul să-i trimită, informal, proiectul de lege pentru consultări și analiză? O variantă ar fi președintelui CCR, judecătoarea Simina Tănăsescu, care a fost și judecătorul raportor pe acest dosar. Culmea, Simina Tănăsescu nu se regăsește pe lista celor cinci judecători care au votat pentru declararea ca neconstituțională a legii, pe formă, din cauză că nu s-a așteptat avizul CSM.
O altă variantă de destinatar ar putea fi judecătorul propus de PNL Iulia Scântei, fostă senatoare din partea Partidului Național Liberal, care se află, de asemenea, pe lista celor patru judecători care au votat împotriva declarării neconstituționalității legii pe formă, din cauza lipsei avizului de la CSM.
De asemenea, o altă variantă ar fi judecătorul numit de UDMR la Curte, Csaba Asztalos, ceea ce ar justifica și modul în care a aflat Kelemen Hunor despre această corespondență.
Nu este deloc clar dacă Curtea sau unul dintre judecătorii ei au și răspuns Guvernului la această solicitare formulată, dacă da, ce anume au răspuns.
Interesant este că ieri, la închiderea ediției, liderul UDMR Kelemen Hunor a revenit asupra afirmațiilor făcute, nuanțându-le, în sensul că, de fapt, el nu s-a referit la Curtea Constituțională când a vorbit despre consultările informale, ci la Înalta Curte de Casație și Justiție. ÎCCJ respinge însă aceste afirmații.
CSM cere explicații și temeiul legal
Sistemul judiciar a reacționat imediat după vehicularea în spaţiul public a acestor dezvăluiri. Consiliul Superior al Magistraturii a transmis: „Declaraţiile formulate de către unul dintre liderii coaliţiei de guvernare, domnul Kelemen Hunor, într-o emisiune televizată din data de 27 octombrie 2025, referitoare la un demers fără precedent de consultare prealabilă a Curţii Constituţionale, de către factorul politic, cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a determinat Consiliul să adopte o poziţie instituţională imperios necesară”.
Astfel, CSM susține că s-a adresat președintelui Curții Constituționale și premierului Ilie Bolojan, solicitând acestora să comunice cine a inițiat acest demers, care este procedura în cadrul căreia a fost realizată o astfel de consultare și temeiul legal al acesteia, forma proiectului care a constituit obiectul consultării și persoanele care au participat la aceasta.
„Gravitatea excepţională a situaţiei prezentate legitimează Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să solicite informaţiile necesare referitoare la acest incident inacceptabil şi fără precedent, care creează premisele încălcării echilibrului constituţional între puterile executivă şi legislativă, pe de o parte, şi puterea judecătorească, pe de altă parte. Consiliul Superior al Magistraturii consideră că este necesar a fi asumate consecinţele inerente unui astfel de demers deosebit de grav, care afectează independenţa Curţii Constituţionale, element fundamental al statului de drept, şi transformă jurisdicţia constituţională într-un consultant la dispoziţia Guvernului, contrar ordinii constituţionale, plasând totodată puterea judecătorească pe o poziţie de inegalitate şi inferioritate inadmisibilă într-o societate democratică”, a precizat CSM în respectivul comunicat de presă.
Bolojan nu renunță și merge mai departe, chiar dacă a fost avertizat cu plecarea din funcția de premier
Declarația lui Kelemen Hunor vine în contextul în care la nivelul Coaliției de guvernare au loc tensiuni fără precedent cu privire la pașii de urmat pe care Guvernul trebuie să îi facă, după decizia CCR din 20 octombrie 2025 pe tema pensiilor magistraților.
Ilie Bolojan, susținut de PNL și USR, vrea să își asume, din nou, răspunderea în fața Parlamentului pe exact aceeași formă și cu același conținut ale legii picate la CCR. Însă de această dată este dispus să aștepte avizul CSM.
În schimb, PSD vrea să constituie, la nivel parlamentar, un grup de lucru la care puterea judecătorească să fie invitată pentru a dezbate noua lege. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a atenționat că dacă Guvernul își angajează din nou răspunderea pe legea pensiilor magistraților în aceeași formă și același fond și dacă legea va pica din nou la CCR, atunci Ilie Bolojan trebuie să plece acasă. Afirmația a fost consolidată, ieri, de vicepreședintele PSD, Lia Olguța Vasilescu, care a precizat că social-democrații îl vor demite pe Bolojan dacă legea magistraților nu este adoptată în Parlament. „Probabil vom iniția o moțiune de cenzură împotriva lui Bolojan. Poate nu ajungem acolo. Decizia noastră de astăzi a fost de a-i transmite premierului Bolojan că dacă se încăpățânează să meargă la fel cu aceeași lege care a fost deja declarată neconstituțională și care știm că va fi declarată neconstituțională și nu acceptă o altă formă de lege, atunci trebuie să-și asume din punct de vedere politic”.
Nicușor Dan este de acord cu magistrații și cu social-democrații
Ei, bine, premierul Ilie Bolojan nu pare să țină cont de aceste avertismente. Ieri, la sediul Guvernului, a avut loc o ședință a Coaliției, în cadrul căreia PSD a pus pe masa șefului Executivului această alternativă. Bolojan nu cedează. Conform unor surse politice, varianta în care premierul Ilie Bolojan inițiază un nou proiect la Guvern, fără a aduce la masă și actorii din sistemul de justiție, va însemna o nouă perioadă în care va trebui să aștepte 30 de zile după avizul CSM, apoi legea ar putea fi contestată la Curtea Constituțională și chiar dacă va trece va trebui să se aștepte motivarea deciziei.
Înainte ca legea să ajungă la CCR, în forma asumată la 1 septembrie 2025, Guvernul declara că a luat la mână toată jurisprudența CCR, conținută de 37 de decizii anterioare, pentru a da o formă constituțională a proiectului. Cu toate acestea, ce a ieșit îi determină pe specialiștii în drept constituțional să anticipeze că legea va pica pe fond la un eventual control de constituționalitate.
Principalele probleme ale acestei legi se referă la reducerea cuantumului pensiei de serviciu, de la 80% din ultimul venit lunar brut dinaintea pensionării, la 70% din ultimul venit net încasat înaintea pensionării. CCR a decis deja, inclusiv în baza unor recomandări ale forurilor europene, că acest nivel al pensiei trebuie să fie cât mai apropiat de ultimul venit încasat înaintea pensionării.
De asemenea, este o problemă și cu tranziția la majorarea vechimii în funcție, de la 25 de ani, la 35 de ani, CCR a stabilit, în deciziile pronunțate anterior, că această tranziție trebuie să fie făcută într-un termen rezonabil. În 2023 tranziția a fost tranșată la 20 de ani. Ilie Bolojan vrea ca această tranziție să fie gata în 10 ani.
Specialiștii în drept constituțional, dar și reprezentanții PSD, sunt de părere că această tranziție ar trebui să fie făcută în 15 ani. De aceeași părere este și președintele României, Nicușor Dan.
Într-un interviu recent, șeful statului a precizat că el însuși a propus Guvernului un termen de 15 ani, „în sensul că, pentru fiecare an pe care îl mai ai până la pensie, pe legea actuală, dacă mai ai șapte ani, să facă 14. Guvernul Bolojan zice că pentru fiecare an să faci un an și jumătate”.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
