Debitorii cu împrumuturi în lei legate de indicatori variabili – IRCC și ROBOR – au traversat în ultimii ani o perioadă extrem de volatilă. De la rate apropiate de 1.000 de lei în 2020, mulți au ajuns să plătească aproape dublu în 2023, pe fondul inflației ridicate și al dobânzilor de politică monetară crescute. Evoluțiile recente sugerează însă că vârful a fost depășit, iar în anii următori ratele s-ar putea stabiliza și chiar scădea treptat.
De la liniștea anilor 2019–2020 la șocul inflaționist
În perioada 2019–2020, mediul financiar a fost unul favorabil pentru debitori. Dobânzile erau reduse, iar ratele lunare accesibile. Spre exemplu, la un credit ipotecar de 210.000 de lei pe 25 de ani, rata lunară ajungea în T4 2020 la 1.000 de lei în cazul creditelor legate de IRCC și la circa 1.220 de lei pentru cele legate de ROBOR.
Lucrurile s-au schimbat treptat în 2021, odată cu primele semne de accelerare a inflației. BNR a început să ridice dobânda-cheie, însă creșterile au fost moderate, iar impactul asupra ratelor relativ redus.
Explozia a venit în perioada 2022–2023. Inflația la două cifre a obligat banca centrală să urce rapid dobânzile, ceea ce s-a reflectat direct în credite. În T3 2023, ratele au atins vârfuri istorice: 1.718 lei pentru IRCC și 1.781 lei pentru ROBOR – aproape dublu față de nivelurile din 2020.
Stabilizare și început timid de scădere
Din 2024, trendul s-a schimbat. Dobânzile au încetat să crească, iar în unele trimestre s-au înregistrat chiar mici scăderi. În T1 2025, rata lunară pentru același credit ipotecar era de 1.583 lei pe IRCC și 1.631 lei pe ROBOR – mai jos decât vârful din 2023, dar încă departe de valorile din 2019–2020.
Datele și prognozele actuale arată că în 2026 debitorii vor avea în continuare rate ridicate, însă într-o zonă de echilibru. În T1 2026, rata estimată este de 1.646 lei pentru IRCC și 1.715 lei pentru ROBOR.
IRCC vs. ROBOR: diferențe în timp
Un alt element-cheie este diferența dintre cei doi indici. În 2019–2020, ROBOR a fost constant mai scump, ceea ce însemna rate cu 100–200 de lei mai mari lunar.
Ulterior, în perioada de creșteri rapide (2021–2022), decalajul s-a accentuat. ROBOR a reacționat imediat la deciziile BNR, în timp ce IRCC a rămas jos mai mult timp datorită decalajului de calcul. Exemplul cel mai clar este T4 2022, când rata pe IRCC era 1.151 lei, iar cea pe ROBOR ajunsese la 1.746 lei – o diferență de aproape 600 de lei lunar.
În 2023, IRCC a început să recupereze decalajul, iar diferențele s-au redus la câteva zeci de lei. În prezent și pentru viitorul apropiat (2024–2026), ambele repere se stabilizează, cu diferențe de doar 30–80 de lei. Practic, alegerea între ele nu mai este decisivă, dar IRCC rămâne mai previzibil și mai puțin volatil.
Ce urmează
Evoluțiile recente din piața monetară sugerează că România intră într-o fază de stabilizare a dobânzilor. După șocurile din 2022–2023 și ajustările prudente din 2024–2025, următorii ani vor fi caracterizați de o tendință ușor descendentă, dar fără schimbări bruște.
Deciziile BNR și traiectoria dobânzii cheie
BNR a menținut în ultimele trimestre dobânda de politică monetară la un nivel ridicat, de 6,5%, pentru a contracara inflația aflată încă aproape de 10%. Analiștii anticipează că banca centrală va aștepta dovezi clare ale temperării presiunilor inflaționiste înainte de a relaxa politica monetară.
- O primă reducere a dobânzii ar putea veni în a doua parte a lui 2026, cel mai devreme în mai–iunie.
- Ritmul va fi unul prudent, pentru a evita reaprinderea inflației și ieșirile de capitaluri.
- Impactul în ratele creditelor pe IRCC se va vedea însă cu întârziere: scăderile din 2026 se vor reflecta în soldurile debitorilor abia începând cu T4 2026 – T1 2027.
Impactul asupra debitorilor
Pentru populație, mesajul principal este clar:
- Ratele foarte ridicate din 2022–2023 nu vor reveni, dar nici perioada ratelor apropiate de 1.000 de lei, ca în 2019–2020, nu se va repeta curând.
- În 2025–2026, ratele lunare se stabilizează peste pragul de 1.600 de lei, ceea ce devine noua normalitate pentru un credit ipotecar mediu.
- Reducerile ulterioare ale dobânzilor vor coborî treptat acest nivel, dar într-un ritm lent, ceea ce înseamnă că gospodăriile trebuie să se obișnuiască cu un cost mai ridicat al creditării față de perioada de dinaintea crizei inflaționiste.
Diferențele între IRCC și ROBOR
Chiar dacă diferențele dintre cei doi indicatori s-au redus semnificativ, IRCC rămâne ușor mai avantajos datorită caracterului său mai previzibil. ROBOR, deși ar putea reflecta mai rapid scăderile viitoare ale dobânzii BNR, va continua să fie mai expus la volatilitatea pieței și la anticipațiile privind inflația.
Pe termen mediu, debitorii nu vor mai fi confruntați cu salturi dramatice ale ratelor, dar nici nu vor beneficia de o relaxare rapidă. Abia în 2027, odată cu consolidarea scăderii inflației și cu un ciclu mai clar de reducere a dobânzilor BNR, ratele lunare ar putea coborî vizibil sub nivelurile actuale.
