O temă care a prins contur în ultimele luni, de la preluarea mandatului miniștrilor din cabinetul condus de Ilie Bolojan, este lupta cu aparatul de stat. În timp ce reacțiile miniștrilor sunt justificate de rezistența în fața reformei instituțiilor și companiilor de stat, situația în care se regăsește Executivul este una cu două tăișuri.
FOTO Guvernul României
Un vârf al acestei „campanii” a fost atins în momentul demisiei fostului vicepremier Dragoș Anastasiu, care a plecat lăsând să se înțeleagă că demisia sa vine pe fondul rezistenței în fața reformei companiilor de stat. În realitate, trecutul fostului vicepremier a scos la iveală dezinformări sau informații pe care acesta a omis să le expună public. Acum ministrul Economiei, Radu Miruță, acuză existența unui „diavol fără chip” în minister, care ar fi permis conduceri ilegale la șase companii de stat.
În paralel, confruntată cu protestatarii sindicatelor din Silvicultură, ministra Mediului, Diana Buzoianu, spune că „Romsilva nu va mai fi terenul de joacă pentru partidele politice, pentru toţi şmecherii care până acum şi-au luat toate beneficiile posibile”.
Nu este un tip de discurs regăsit de regulă chiar în interiorul cabinetului guvernamental, ci mai degrabă în opoziție. Situația Cabinetului Bolojan, formată din 4 partide aflate la poluri diferite, PSD, PNL, USR și UDMR, în contextul creșterii polului suveranist, este una aparte, punctează analiștii.
„În coaliția de guvernare sunt partidele care au contribuit în fosta guvernare la situația dificilă din punct de vedere bugetar” – Ion M. Ioniță, redactor-șef Historia
„Ei nu au decât o șansă să facă niște reforme. Dacă nu se schimbă nimic, ne vom afunda într-un deficit și mai mare. De fapt, asta este lupta foarte puternică, între cei care vor să nu se schimbe nimic și cei care sunt constrânși, cum este Guvernul Bolojan, să ia măsuri. (…) Sunt două niveluri: guvernul care este silit să ia niște măsuri pentru că nu poate după să se mai împrumute și să plătească pensiile și salariile. Asta este realitatea. Al doilea nivel este al celor care nu vor să se schimbe nimic, vor să își păstreze avantajele pe care le au acum. Acest al doilea nivel este chiar în interiorul partidelor politice pentru că politicul a fost obișnuit să căpușeze toate aceste structuri de stat. (…) Ilie Bolojan și miniștrii încearcă să pună în aplicare niște reforme și întâmpină o opoziție inclusiv din interiorul propriilor partide, care sunt cuplate la avantaje conform schemei de până acum”, explică Ion M. Ioniță.
„E o falie care e foarte relevantă în societatea românească” – George Jiglău, politolog
„Sunt mai mult de două tăișuri, cred, în toată povestea asta, pentru că depinde de cum percepe fiecare cetățean toată discuția asta, dincolo de felul în care comunică specific politicienii”, punctează politologul George Jiglău.
Specialistul amintește de veșnică disputa: privații care cred ca țin tara pe linia de plutire vs bugetării risipitori. În timp ce acest tip de discurs poate aduce victorii de moment sau o creștere a popularității unui ministru, rezultatul integral contribuie și mai mult la polarizarea societății. „E o falie care e foarte relevantă în societatea românească. De multe ori vorbim despre altele, europeni vs. suveraniști și așa mai departe mai recent. Mai sunt și altele în trecut. Dar disputa asta între unii care risipesc banii și alții care duc țara în spate mi se pare foarte periculoasă.
Și, din nou, de aici încolo, fiecare cetățean se regăsește în funcție de unde este el în toată povestea asta. Unii sunt în sistemul public, unii sunt în sistemul privat, unii sunt antreprenori în sistemul privat și plătitori de salarii, alții sunt angajați în sistemul privat. Unii sunt în zona rurală, profund afectați de dezavantaje sociale, sărăcie, lipsă de oportunități, inegalități de toate felurile (…) Din toată dinamica asta, dacă o punem laolaltă, nu cred că rezultă o creștere a încrederii în instituții sau în sistemul public”, mai punctează politologul George Jiglău.
