Pe data de 14 august, proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților în dezbatere publică, propunând creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, plafonarea pensiei nete la 70% din ultimul venit net și baza de calcul redusă la 55%, din care sunt excluse primele sau alte drepturi deja dobândite, cum ar fi magistrații care au intentat în ultimii ani procese împotriva statului. Proiectul mai impune și o vechime totală în muncă de 35 de ani, cu 10 ani în plus decât până acum și se va aplica tuturor judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți, dar și personalului auxiliar, deși judecătorii Curții Constituționale nu sunt aduși deloc în discuție în document.
Ziare.com a vorbit cu profesorul de economie Cristian Păun despre importanța proiectului de lege propus de Guvern privind pensiile magistraților nu doar cu privire la gestul de reparare a unei nedreptăți sistemice, dar și încercând o explicație pentru faptul că, în forma sa actuală, legea îi exclude de la tăieri de salarii pe magistrații CCR.
„Ei trebuie să valideze constituțional întregul proiect. Și, probabil, pentru a-i avea drept aliați și a nu avea nicio problemă cu declararea drept constituțional a acestei măsuri, au fost excluși din acest motiv, ca să nu fie niciun conflict, cum ar fi să fie puși să-și voteze propria lor situație. Sigur că, dacă cumva se va vota, se creează un precedent necesar ca ulterior să apară această extindere probabil și asupra Curții Constituționale, ceea ce ar fi, până la urmă, în regulă. Evident, miza cea mai mare în această discuție rămâne cea cu magistrații, pentru că la Curtea Constituțională sunt extrem de puțini beneficiari ai acestei pensii speciale, dar evident că, și acolo, aceleași argumente formulate în cazul magistraților rămân valabile.
Bine ar fi măcar să obținem o victorie inclusiv constituțională asupra acestei situații nedrepte și incorecte față de toți ceilalți din societate. Magistrații nu pot aduce ca argument complexitatea, dificultatea, periculozitatea muncii lor, în a se pensiona mult mai devreme, cu o altă formulă de calcul a pensiei decât noi, toți ceilalți, și fără să contribuie semnificativ la pensia pe care o primesc. Aceste corecții trebuie să apară pentru că e de neimaginat ca un magistrat să pretindă că la 48 de ani este epuizat din punct de vedere mental, când, la vârsta respectivă se atinge practic maturitatea necesară să poți judeca și mai bine cazurile care îți sunt puse pe masă”, a explicat profesorul universitar.
Potrivit acestuia, o altă nedreptate care trebuie corectată și care probabil ar ajuta puțin situația, nu doar a magistraților, este această posibilitate de a cumula pensia cu salariul de la stat. „Vedem foarte mulți oameni interesați să se pensioneze devreme, dintre acești „speciali”, pentru ca apoi imediat să fie angajați pe diferite poziții la Stat și primind salariu pe care îl cumulează cu aceste pensii. Este probabil prima nedreptate imensă care trebuie corectată, poate cu aceeași rapiditate cu care ar trebui corectate alte probleme din sistem.
Apartamente de vanzare Pipera, Canton 71
Nu mi se pare corect ca tu să fii plătit din două surse, de la bugetul Statului român. Trebuie să fii pus în situația fie de a alege să-ți continui cariera, ori de a alege ieșirea la pensie, în niciun caz să poți să le cumulezi pe cele două. Și cred că asta ar trebui să fie valabil inclusiv pentru cei de la CCR, adică ori vrei să fii în continuare judecător la CCR, ori vrei să beneficiezi de pensie și te bucuri de ea mai departe”, a mai argumentat acesta, deoarece a acumula cele două până la urmă anulează acel argument potrivit căruia nu mai pot munci din cauza stresului, cei mai mulți dintre ei continuă să muncească. „Și această șmecherie nu e altceva decât o formă de a-și dubla, tripla veniturile în mod nedrept. Cel mai vehement argument al lor este că după 48 de ani sunt legumă și nu mai pot lucra, dar imediat după ce se pensionează, găsesc brusc tot felul de sinecuri, se reangajează și imediat uită de argumentul că, vezi doamne, nu mai pot, săracii și sunt atât de epuizați. În prima zi de pensie sunt mai tineri decât cei tineri, după aceste sinecuri suculente care le dublează pensia”, a încheiat acesta.
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu urmează încă să fie discutat la nivelul Guvernului, ca apoi să fie adoptat și trimis în Parlament pentru eventualele amendamente. După ce va trece de Legislativ, cu sau fără modificări, legea va intra, cel puțin teoretic, în vigoare de la 1 octombrie 2025, așa cum se arată în forma preliminară a documentului.
Ce prevede în prezent proiectul de lege care modifică pensiile magistraților
Documentul publicat în transparență de Ministerul Muncii respectă practic declarațiile făcute în iulie de premierul Ilie Bolojan și are la bază și jalonul 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență, care condiționează intrarea în țară a peste 230 de milioane de euro, dacă situația pensiilor speciale se va rezolva până în luna noiembrie a acestui an, după ce în martie Comisia a respins jalonul tocmai din lipsa acestei reforme.
Mai amintim că, potrivit documentului preliminar, pentru magistrații care doresc să iasă la pensie dar au o vechime între 20 și 25 de ani în funcțiile vizate, pensia se diminuează cu 2% pentru fiecare lipsă până la vârsta standard de pensionare, față de 1% acum. Așadar, pensionarea anticipată va fi posibilă, dar cu penalizări calculate anual. Totodată, pentru asigurarea tranziției către noile reglementări, legea spune că toți cei cu decizii de pensionare emise înainte de 1 octombrie 2025 își păstrează drepturile, iar cei care îndeplineau condițiile până la acea dată beneficiază de vechiul regim. Actualizarea pensiilor se va face în continuare odată cu indemnizațiile magistraților activi, dar netul nu va putea depăși 100% din cel al magistratului comparabil. Bonificația de +1% pentru fiecare an peste 25 se păstrează doar până la 1 octombrie 2025, mai amintește documentul.
Proiectul prevede și un calendar etapizat al vârstei minime de pensionare, astfel că vârsta de pensionare va crește de la 47 de ani și 8 luni (în 2025) până la 65 de ani (în 2037), majorându-se anual cu câte 18 luni. Până în 2029, pentru cei în funcție, noul set de reguli permite valorificarea parțială a vechimii în alte profesii juridice (avocat, notar, consilier juridic), dar în plafon descrescător, de la cinci ani la un an.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
