Într-un aviz negativ, întins pe nu mai puțin decât 40 de pagini, Consiliul Legislativ arată că pachetul, pentru care Guvernul Bolojan intenționează, săptămâna aceasta, să își angajeze răspunderea în fața Parlamentului, nesocotește integral opt decizii anterioare ale Curții Constituționale care au avut în vedere aceleași pensii de serviciu.
Prima și cea mai importantă dovadă că lucrurile sunt făcute exact ca să nu treacă de un control de constituționalitate este aceea că pachetul propus nu a fost transmis Consiliului Superior al Magistraturii, aviz care, deși este unul consultativ, este obligatoriu de cerut și de obținut înainte ca legea să intre în procedură de adoptare.
Consiliul Legislativ arată că, deși pensia de serviciu a magistraților este protejată de Constituție, intenția acestui proiect de lege asumat de Guvern urmărește tocmai eliminarea pensiilor de serviciu. Iar până la atingerea acestui deziderat, va crea discriminări între mai multe categorii de magistrați. O astfel de discriminare este că în timp ce magistrații civili vor fi afectați de reglementările propuse, rămân neatinși magistrații militari. În aceste condiții, „este necesar ca proiectul de lege să fie reconsiderat în totalitate”.
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu a fost avizat negativ de Consiliul Legislativ, documentul, care se întinde pe nu mai puțin de 40 de pagini, desființează toată „reforma” anunțată de Ilie Bolojan în ceea ce privește pensiile magistraților.
Consiliul Legislativ semnalează „contradicția dintre argumentele din expunerea de motive și cele cuprinse în avizul Consiliului Superior al Magistraturii referitor la propunerea legislativă privind modificări ale unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PLX 1318 din 8 aprilie 2025), exact sub același aspect al neîndeplinirii Jalonului 215 din PNRR, garantul independenței justiției, prevăzut la articolul 133 din Constituție, atrăgând atenția asupra faptului că «elementul cheie în evaluarea realizată de Uniunea Europeană este reprezentat de soluția de impozitare, iar nu în condițiile de pensionare prevăzute în legislația privind statutul magistraților, realizată prin Legea nr. 282/2023 cu privire la condițiile de pensionare, fiind evaluată de către Comisie ca fiind satisfăcătoare pentru îndeplinirea obiectivului 215, potrivit comunicării realizată de aceasta la data de 15 octombrie 2024»”.
Conform avizului, condițiile de pensionare stabilite prin Legea nr. 282/2023 au făcut obiectul unor consultări prealabile consistente, fiind agreate de Guvernul României și de Comisia Europeană, „întrucât solicitarea Comisiei Europene nu a vizat în niciun fel modificarea condițiilor de pensionare a magistraților, intervenția normativă propusă sub acest aspect este lipsită de justificare”.
Angajarea răspunderii, făcută în mod discreționar
Astfel, se arată că, din documentele atașate proiectului de lege pentru care Guvernul Bolojan urmează, săptămâna aceasta, să-și angajeze răspunderea în fața Parlamentului, „nu rezultă faptul că acesta a fost avizat de Consiliul Superior al Magistraturii”. „Conform articolului 133 alineat 1 din Constituție, CSM este garantul independenței justiției, iar potrivit articolului 39 alineat 3 din Legea nr. 305/2022, Plenul CSM avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești”, mai arată Consiliul Legislativ.
Citește pe Antena3.ro
Asasinat în Ucraina. Fostul preşedinte al Parlamentului a fost împuşcat mortal în Liov. Momentul a fost filmat
Mai departe, se arată că, în ceea ce privește modalitatea de reglementare, respectiv prin asumarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, imediat după respingerea de către Senatul României a unui proiect de lege cu același obiect ca al uneia dintre legile asumate de Guvern, respectiv pensiile de serviciu ale magistraților, „este încălcat rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, nefiind îndeplinite condițiile impuse de articolul 114 din Constituție pentru parcurgerea acestei modalități de reglementare”.
„Acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul își poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreționar, oricând și în orice condiții, ar echivala cu transformarea acestei autorități în autoritate publică legiuitoare concurentă cu Parlamentul. O astfel de interpretare este în totală contradicție cu cele statuate de către Curtea Constituțională în jurisprudență și care încalcă în mod flagrant articolul 1 alineat 4 și articolul 61 din Constituție”, se mai precizează în acest aviz.
Proiectul nu respectă normele de tehnică legislativă
Lucrurile merg și mai departe, Consiliul Legislativ atrăgând atenția asupra faptului că expunerea de motive care a însoțit proiectul de lege nu cuprinde informațiile prevăzute de articolul 31 din Legea nr. 24/2000, „nefiind prezentate, printre altele, impactul financiar asupra bugetului general consolidat și insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare și nici concluziile studiilor și lucrărilor de cercetare care au stat la baza elaborării proiectului de act normativ. Nu există referiri la impactul asupra sistemului juridic și nici la consultările derulate în vederea elaborării proiectului sau la normele de implementare necesare”.
Consiliul Legislativ mai susține că, prin proiectul de lege, sunt vizate exclusiv pensiile de serviciu din sistemul justiției, „aplicarea unui tratament diferențiat doar acestor categorii profesionale în privința pensiilor de serviciu neexistând o justificare corespunzătoare, astfel încât să nu se încalce principiul constituțional al nediscriminării”.
Discriminare între trei categorii de magistrați
Potrivit avizului citat, Consiliul Legislativ consideră necesară „reanalizarea și reformularea soluțiilor legislative”, astfel încât acestea să nu fie susceptibile să aducă atingere mai multor principii, drepturi sau prevederi constituționale, din Convenția CEDO sau ale dreptului UE, în interpretarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Astfel, reglementarea propusă „conduce la coexistență a trei regimuri de pensionare a magistraților diferite, unii magistrați urmând a beneficia de pensie de serviciu în temeiul reglementărilor în vigoare până la data de 1 ianuarie 2024, alții în temeiul Legii nr. 282/2023, în forma în vigoare între 1 ianuarie 2024 și data intrării în vigoare a prezentei propuneri legislative, în timp ce o ultimă categorie ar urma să se poată pensiona în condițiile ce vor fi stabilite prin propunerea legislativă”. În acest sens, „singurul element de diferențiere între acești magistrați constă în vechimea în funcție la data intrării în vigoare a noilor reglementări, o vechime mai mare cu doar o zi putând determina o modificare a statutului. O asemenea deosebire nu poate în nicio situație să justifice o schimbare atât de importantă a unei componente esențiale a statutului, cu atât mai mult cu cât, la data intrării în profesie, cadrul normativ referitor la condițiile de pensionare a fost același pentru toți acești judecători și procurori”.
Nu există justificare economică
Din acest punct de vedere, se arată că reglementarea propusă va conduce la situații de discriminare chiar între magistrații în funcție, și anume între judecătorii și procurorii civili și judecătorii și procurorii militari, care, „deși își desfășoară activitatea în condiții absolut identice și pot avea, la data intrării în vigoare a legii, aceeași vechime în funcție și vârstă, vor beneficia de regimuri de pensionare substanțial diferite”.
Consiliul Legislativ adaugă că, în plus, „intervenția legislativă vizează exclusiv personalul din sistemul justiției, deși este bine cunoscut faptul că magistrații reprezintă singura categorie profesională pentru care pensia de serviciu se bucură de protecție constituțională”. „Prin urmare, nu există nicio justificare obiectivă pentru un demers legislativ care să vizeze doar pensiile de serviciu ale personalului din justiție, cu atât mai mult cu cât impactul bugetar generat de plata acestora este infim, în timp ce restul categoriilor de pensii de serviciu nu sunt vizate de această intervenție normativă, deși acestea din urmă însumează 90% din valoarea efortului bugetar pentru plata pensiilor de serviciu”.
AVIZ: Legea își propune, mascat, să desființeze aceste remunerații
Din această analiză, se înțelege că proiectul Guvernului încalcă, practic, toată jurisprudența Curții Constituționale în materia pensiilor de serviciu ale magistraților. „Garanția asigurării independenței judecătorilor, în componenta sa economică, implică nu doar remunerarea la un nivel înalt al muncii acestora, ci și oferirea ulterior încetării activității acestora a unui nivel al pensiei cât mai apropiat de cel al salariului avut înainte de pensionare”.
În acest context, conform Deciziei CCR nr. 467/2023, „nicio intervenție legislativă în materia dreptului la pensia de serviciu a magistraților nu poate fi făcută decât în măsura în care nu aduce atingere principiului fundamental al independenței justiției, care este o valoare fundamentală a societății democratice, nefiind un privilegiu al magistratului, ci un drept al cetățenilor, constituind o condiție prealabilă esențială a statului de drept”.
Consiliul Legislativ susține că prin modificarea intempestivă a condițiilor de pensionare a magistraților și a personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, se aduce atingere Constituției, „fiind afectată componenta funcțională a principiului independenței justiției în substanța sa”. „S-ar fi impus o reglementare care să asigure o reală etapizare a condițiilor de pensionare, iar nu una deghizată, impracticabilă destinatarilor legii, care să se realizeze într-un interval gradual și predictibil, astfel încât să contribuie la stabilitatea sistemului judiciar și la asigurarea efectivă a dreptului fundamental al cetățeanului de acces la o instanță și la un proces echitabil. În lipsa instituirii unei etapizări reale a condițiilor de eliberare din funcție prin pensionare a judecătorilor, procurorilor și magistraților asistenți, sunt incompatibile cu exigențele statului de drept și ale independenței justiției”, se menționează în avizul negativ.
Se încalcă principiul neretroactivității legii
Mai mult, documentul arată că prin promovarea acestui proiect de lege, chiar categoriile vizate vor fi plasate într-o situație de inechitate socială, deoarece mai multe drepturi fundamentale constituționale nu sunt recunoscute personalului din sistemul de justiție sau sunt recunoscute într-o manieră restrânsă.
„Pentru respectarea principiului neretroactivității și al securității juridice, ar trebui să se aplice numai persoanelor care acced în magistratură după intrarea în vigoare a legii. Soluția propusă referitoare la o nouă etapizare pentru eliminarea până în anul 2034 a vechimii asimilate recunoscute, formulată într-o manieră identică celei declarate ca neconstituționale prin Decizia nr. 467/2023 este contrară jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, nesocotind Constituția”, se mai arată în acest document. De asemenea, se precizează că „măsurile preconizate sunt susceptibile să aducă atingere nu doar principiului neretroactivității legii, principiului speranței legitime și principiului drepturilor câștigate, ci și prevederilor constituționale referitoare la independența justiției”.
Se legiferează ce a fost deja anulat de CCR
Conform unei alte decizii a Curții Constituționale, cu numărul 900/2020, abrogarea dispozițiilor referitoare la pensia de serviciu pentru magistrați este contrară exigențelor pe care importante documente internaționale le exprimă în mod direct cu privire la drepturile magistraților, în considerarea importanței rolului acestora în apărarea statului de drept.
Prin Decizia CCR nr. 153/2020 s-a statuat, la nivel de principiu constituțional, o obligație în sarcina Parlamentului României de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a independenței judecătorilor, „fără de care nu se poate concepe existența statului de drept”.
Mai departe, în Decizia CCR nr. 724/2024, Curtea Constituțională a reținut că pensia de serviciu a fost instituită în vederea stimulării stabilității în serviciu a formării unei cariere în magistratură. „Propunerile din proiectul de lege care vizează diminuarea substanțială a cuantumului pensiei de serviciu încalcă jurisprudența obligatorie a Curții Constituționale, conducând, în fapt, la eliminarea pensiei de serviciu. Prin urmare, adoptarea proiectului de lege determină desființarea pensiilor de serviciu ale magistraților, fapt contrar unei jurisprudențe constante a Curții Constituționale. (…) Prin proiect, se propune eliminarea pentru magistrații în funcție, dar care nu îndeplinesc la acest moment condițiile de pensionare, a actualizării pensiei de serviciu prin raportare la venitul unui magistrat în activitate, deși o soluție identică a fost anterior declarată neconstituțională prin Decizia CCR nr. 467/2023”, arată Consiliul Legislativ.
