Cel de-al treilea proiect de lege pentru care Guvernul condus de Ilie Bolojan urmează să-și angajeze răspunderea în fața Parlamentului este „Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu”. De fapt, se referă exclusiv la pensiile magistraților. Proiectul a ajuns, la rândul său, pe masa Consiliului Economic și Social, spre avizare, iar forma în care va intra în dezbatere a generat o adevărată revoltă la nivelul instanțelor și parchetelor. Practic, nu doar că această propunere modifică aspecte esențiale ale legii aflate în vigoare, dar abrogă o parte importantă din modificările operate în anul 2023 de către Executiv, agreate cu CSM și trecute de Curtea Constituțională.
Pentru a justifica angajarea răspunderii Guvernului, în expunerea de motive aferentă acestui proiect de lege se face mențiunea obligativității reformei, asumate printr-un jalon specific trecut în PNRR. Iar, încă de la primul articol, proiectul de lege pare să conțină cel puțin două probleme. Astfel, în acest nou proiect se prevede că „judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul raportată de media indemnizațiilor de încadrarea brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții la asigurările sociale de stat realizate în ultimele 60 de luni, înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înaintea pensionării”.
Se poate observa, astfel, că din această reglementare au fost excluși cei nouă judecători ai Curții Constituționale, deși, în prima variantă a proiectului, norma îi viza și pe aceștia. Au rămas, în schimb, magistrații-asistenți, chiar dacă și activitatea acestora la CCR este guvernată de Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, la fel ca și cei nouă judecători. Magistrații-asistenți de la CCR fac parte din personalul Curții și se află în subordinea secretarului general.
Tăieri succesive la venituri, creșteri la vârstă
Mai departe, proiectul de reformă propus specifică faptul că de pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcții. „În acest caz, cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 25 de ani. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din ultimul venit net”, se mai arată în această reglementare propusă.
În continuare, Guvernul vrea ca în baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu să nu fie incluse sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituirea de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului la pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent sau pentru care nu au fost reținute contribuții de asigurări sociale.
Citește pe Antena3.ro
O româncă mutată de 12 ani din țară povestește cum a primit permis de conducere în 45 de minute și pașaport în 20, direct pe aeroport
De asemenea, proiectul mai prevede că „soțul supraviețuitor al judecătorului și procurorului au dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare, la pensie de urmaș, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susținătorului, actualizată, după caz”.
Reforma noastră vs reforma lor
Guvernul Bolojan vrea să abroge trei articole din Legea nr. 282/2023, prin care aceste pensii speciale au fost reglementate ultima oară, într-o manieră care să fie acceptată și de către sistemul judiciar și care să stea în picioare și la Curtea Constituțională. Aceste articole prevedeau valorificarea unei vechimi de 5 ani pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2031, a unei vechimi de 4 ani pentru perioada ianuarie 2032 – decembrie 2039, a unei vechimi de 3 ani pentru perioada 1 ianuarie 2040 – 41 decembrie 2047, a unei vechimi de doi ani pentru perioada 1 ianuarie 2048 – 31 decembrie 2054 și a unei vechimi de 1 an pentru perioada 1 ianuarie 2055 – 31 decembrie 2068. De asemenea, articolele mai prevedeau că magistrații care beneficiază de pensii de serviciu stabilite în baza unor decizii emise anterior intrării în vigoare a acestei legi să poată obține majorarea cuantumului net al pensiei de serviciu cu 1%. În baza reglementării actuale, magistrații se pot pensiona dacă împlinesc condiția de vechime de 25 de ani realizată numai în acea funcție, precum și condiția de vârstă de cel puțin 47 de ani și 4 luni. Această vârstă de pensionare urma să crească etapizat cu câte 4 luni pe an, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani.
Ei bine, în forma propusă de Guvernul Bolojan, această perioadă se scurtează până la data de 31 decembrie 2036, când magistrații se pot pensiona la 65 de ani, cu condiția vechimii totale în muncă de cel puțin 34 de ani.
Ilie Bolojan vrea ca aceste modificări să intre în vigoare începând cu data de 1 octombrie 2025.
Magistrații au blocat procesul de justiție, ca formă de protest
Pentru că Guvernul nu cedează cu privire la aceste propuneri legislative, săptămâna aceasta magistrații de la Curțile de Apel din toată țara au blocat practic procesul de justiție, ca formă de protest față de măsurile luate împotriva pensiilor speciale. Astfel, începând cu data de 27 august, aceștia au suspendat soluţionarea cauzelor, cu unele excepţii, cerând retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor.
Toate cele 16 Curţi de apel din ţară au solicitat, în urma adunărilor generale ale judecătorilor organizate marţi, retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. Anunțul a fost făcut de către Consiliul Superior al Magistraturii, care precizează că adunările generale ale judecătorilor „au solicitat celorlalte două puteri ale statului retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor şi încetarea campaniei agresive împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă”.
Un argument invocat de magistrați ar fi că în România sunt peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care doar 5.000 pentru magistrați, iar reforma lui Bolojan le afectează doar pe acestea din urmă.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
