Rezolvarea subiectelor la BAC Istorie 2025

BAC Istorie 2025, sesiunea din toamnă. Ce ar fi trebuit să scrie elevii la primul subiect

La primul subiect, în afară de analiza pe text, la punctul 6 s-a cerut prezentarea a două acțiuni diplomatice, adică două tratate la care au participat românii în secolele XIV -XV. „Subiectul a fost unul generos, pentru că elevi au avut de unde alege”, a precizat pentru Libertatea profesorul Corneliu Riegler.

„De exemplu, în secolul XIV puteau să aleagă Tratatul de la Brașov al lui Mircea cel Bătrân. În secolul XV au fost cel puțin două tratate importante: Tratatul de la Overchelăuți, din 1459, al lui Ștefan cel Mare, și Tratatul de la Colomeea, din 1485, tot al lui Ștefan cel Mare. Ambele tratate au fost alianțe cu caracter anti-otoman”.

La punctul 7, elevilor li s-a cerut să menționeze o asemănare între două bătălii desfășurate de reprezentanți ai spațiului românesc în secolul XVI. „Să nu uităm că secolul XVI este secolul lui Mihai Viteazul. Elevii ar fi putut alege două bătălii date de Mihai Viteazul. De exemplu, avem două lupte la distanță de doar câteva luni: bătălia de la Călugăreni, din august 1595, și bătălia de la Giurgiu, din octombrie 1595. Asemănarea dintre ele este că ambele au caracter anti-otoman, ambele au implicat Țara Românească, ambele l-au implicat pe Mihai Viteazul”.

Recomandări

Bacalaureat devansat, experiment eșuat. Ministerul Educației joacă alba-neagra cu examenele orale și le mută din nou în vară. Director de liceu: „Ne-au aruncat o ciozvârtă, să ne mai îndulcească amarul”

Cum trebuia rezolvat subiectul al doilea

La punctul 6 – restul sunt întrebări cu răspunsuri din text – li s-a cerut elevilor să argumenteze printr-un fapt istoric relevant afirmația conform căreia România se implică în criza orientală. „Ce înseamnă criză orientală din perioada 1877 – 1878 și implicarea României? Însemnă participarea la Războiul de Independență. Deci, argumentul elevilor acesta era, Râzboiul de Independență”, a mai explicat profesorul Riegler.

Cum trebuia tratat subiectul al treilea, eseul

La subiectul al treilea, candidați au avut de elaborat un eseu de aproximativ două pagini despre evoluția României în perioada 1947-1985. „La prima cerință, elevii au avut de precizat un fapt istoric desfășurat în România în perioada 1947-1948 și menționarea a două aspecte cu privire la acesta. În anul 1947, cel mai important fapt istoric este abdicarea Regelui Mihai, la 30 decembrie. În aceeași zi, avem și proclamarea Republicii Populare Române. Ca aspecte, a fost o abdicare forțată și a dus la monopolizarea întregii puteri de către regimul comunist. Să nu uităm că de aici pornește schimbarea formei de guvernământ a țării noastre, din monarhie constituțională în republică, ceea ce suntem și astăzi”, a explicat profesorul Corneliu Riegler.

Recomandări

Cum și-a bătut statul joc de românii care au contribuit la Pilonul II. Economist: „Cetățeanul nu vrea să dea vrabia din mână pe cioara de pe gard”

În 1948 au fost trei evenimente majore. „În primul rând, Constituția din 13 aprilie, care prevede forma de guvernământ, republică, și care schimbă numele țării din Regatul României în Republica Populară Română. Foarte important, nu se mai prevede pluripartidismul, iar mijloacele de producție intră în proprietatea statului. Această Constituție a pregătiti terenul pentru naționalizarea de mai târziu”.

Un alt reper: 1 iunie 1948, când începe naționalizarea. „Printr-un decret dat de comuniști, principalele mijloace de producție trec din proprietate privată, în proprietatea statului: fabrici, uzine, bănci, spitale, școli, universități, farmacii, firme de transport, asigurări etc. Un alt lucru interesant despre naționalizare este că s-a făcut fără nici o despăgubire, încălcându-se grav dreptul la proprietate. Mai mult, proprietarii au fost și arestați. Și tot în 1948, cronologic, al treilea eveniment major: înființarea Securității. Este vorba despre decretul 221 din 30 august. Aici, elevii puteau adăuga că securitatea a torturat și ucis mii de oameni, considerați dusșmani ai regimului comunist”, a mai spus profesorul de istorie.

A doua cerință a eseului era menționarea a două aspecte referitoare la politica externă a României în perioada 1949-1960. „În 1949, România aderă la CAER, (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) creat de URSS, cu cele șase state-satelit din Europa de Est. Este o organizație cu caracter economic un fel de replică a viitoarei Uniuni Europene. În 1955, avem două evenimente importante: România aderă la ONU și la aliața militară Pactul de la Varșovia. În 1956, avem participarea la reprimarea revoluției din Ungaria. Regimul lui Dej a fost un regim obedient față de Moscova, a avut o atitudine supusă și a participat la înlăturarea regimului din Ungaria. În 1958, se retrag trupele sovietice din România”.

Recomandări

Fesuri cu Gafencu şi sacoşe cu Țuțea. Site-ul de îmbrăcăminte care promovează produse cu chipurile unor exponenți ai Mişcării Legionare

În prezentarea unei practici politice utilizate în România în anii 1961 -1975, elevii ar fi trebuit să menționeze totalitarismul. „Puteau alege cenzura, cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu, poliția politică, Securitatea”.

Ultima cerință: politica externă promovată de România în perioada 1965-1985, în cadrul Războiului Rece. „Aici, elevii ar fi putut aminți protestul lui Nicolae Ceaușescu față de invazia trupelor sovietice și cele ale pactului de la Varșovia împotriva Revoluției din Cehoslovacia din 1968. Puteau să spună că România se implică în perioada Războiului Rece în politica externă deoarece regimul lui Nicolae Ceaușescu a protestat față de invazia în Cehoslovacia, din 1968”.

Peste 30.000 de absolvenți, înscriși la examen

În această sesiune s-au înscris peste 30.200 de absolvenți de liceu (peste 18.200 de candidați provin din promoţia curentă, iar circa 12.000 de candidați – din promoţiile anterioare), care vor susține întreg examenul sau, în funcție de rezultatele obținute în sesiunile anterioare și recunoscute ca atare, doar probele nepromovate.

Dintre aceștia, peste 5.000 de candidați (în total) vor susține și probele de evaluare a competențelor, a mai transmis ministerul.

Bacalaureat 2025, sesiunea din toamnă. Calendarul examenelor

• 11 august 2025: Limba și literatura română – proba E.a) – probă scrisă;

• 12 august 2025: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – probă scrisă;

• 13 august 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – probă scrisă;

• 14 august 2025: Limba și literatura maternă – proba E.b) – probă scrisă;

• 18 august 2025: Afișarea rezultatelor la probele scrise, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor;

• 19-20 august 2025: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Urmărește cel mai nou VIDEO