În cadrul participării sale la întâlnirea anuală „México Siglo XXI” a Fundației Telmex, condusă de magnatul mexican Carlos Slim, ea le-a cerut tinerilor să își folosească talentul și cunoștințele pentru a construi un viitor cu conștiință etică și colectivă, scrie EFE.
Captură video Facebook / Rigoberta Menchu
„Știința, tehnologia, sunt creații umane, nu extraterestre. Dacă înțelegem că știința, tehnologia sunt în serviciul binelui comun, sunt sigură că tot ceea ce atinge mâna noastră în tehnologie îi va injecta această misiune a binelui comun”, a declarat ea în fața publicului din Auditoriul Național din capitala Mexicului.
„Dezumanizarea nu o construiește tehnologia, ci oamenii”, a adăugat aceasta
Menchú, originară din Guatemala și naturalizată mexicană, a subliniat că „dezumanizarea nu este creată de tehnologie. Dezumanizarea o fac oamenii care folosesc tehnologia în slujba intereselor lor”.
În același ton, ea a pus sub semnul întrebării felul în care inteligența artificială a devenit un nou „dogmă”, fără recunoașterea limitelor sale.
„Mulți au ‘îndumnezeit’ inteligența artificială. Și au crezut că sunt complet informați prin inteligența artificială. Nu, inteligenței artificiale îi lipsesc câteva atingeri, să zicem. Unul dintre ele este atingerea umană”, a spus ea.
Adevăr, educație și respect – instrumente pentru omenire
De asemenea, Nobelul pentru Pace a deplâns folosirea rețelelor sociale pentru a răspândi falsuri și știri manipulate.
„Astăzi adevărul se pierde printre falsități (…) Persoana care nu are o educație solidă se poate lăsa indusă în eroare și poate cădea într-o viziune complet dezumanizată”, a explicat.
În fața unui auditoriu plin de tineri bursieri, Menchú a subliniat că educația rămâne fundamentul dezvoltării umane.
„Educația este cel mai important instrument care rămâne pe drumul umanității. Dacă ceea ce predăm este pentru viață, va continua să fie pentru viață azi și întotdeauna. Dacă ceea ce predăm este împotriva vieții, atunci lăsăm o moștenire lamentabilă care va dăinui mult timp în conștiința umană”, a afirmat ea.
Totodată, Menchú a chemat la cultivarea valorilor fundamentale precum respectul, recunoștința și modestia.
„Vă rog, nu așteptați să vă dau eu o rețetă. Nu am nicio rețetă (…) Și ceea ce avem nevoie nu este să învățăm un limbaj nou, ci să cultivăm limbajul nostru uman (…) Nu este suficient, nici azi, nici în viitor, să ai doar o diplomă, un titlu universitar. Trebuie să fii multidisciplinar”, a spus ea.
Memoria colectivă împotriva violenței
Pe parcursul mesajului său, Menchú a insistat asupra faptului că misiunea fiecărei generații este să mențină vie memoria colectivă, amintind că violența și discriminarea nu trebuie normalizate.
„Nu tolerați violența, pentru că odată ce o faceți, data viitoare o veți vedea ca pe ceva natural și va deveni parte din cultura voastră. Nu. Trebuie să rezistăm puțin”, a afirmat.
Evenimentul a fost inaugurat de Carlos Slim Domit, președintele consiliilor de administrație ale Grupului Carso și América Móvil, care a subliniat importanța educației, inovației tehnologice și angajamentului social ca motoare ale viitorului țării.
Printre alți lideri mondiali invitați s-au numărat actorul, regizorul și producătorul Kevin Costner și fosta tenismenă, fost număr unu mondial, Serena Williams.
Evenimentul reunește aproape 10.000 de bursieri din universități publice și private, care au ocazia să asculte conferințe ale unor personalități internaționale de prestigiu din domeniile politic, economic, tehnologic, sportiv și de divertisment, și să interacționeze cu aceștia pentru a le cunoaște experiențele și perspectivele.
Ce șanse avea trump să câștige Premiul Nobel pentru Pace
În iulie 2025, Trump l-ar fi apelat telefonic, fără avertisment, pe ministrul norvegian de finanțe Jens Stoltenberg, discutând despre tarife dar și exprimându-și dorința de a primi Premiul Nobel. Stoltenberg a confirmat convorbirea, dar nu a oferit detalii despre partea legată de Nobel.
Donald Trump a fost nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace în 2025 de diverse persoane și state, inclusiv de către Israel, Pakistan, Cambodgia și Azerbaidjan, pentru implicarea sa în acorduri de pace.
Membri ai Comitetului Nobel din Norvegia au exprimat rezerve față de candidatura lui Trump, considerând cariera sa lipsită de coerență și prea controversată pentru o astfel de distincție prestigioasă.
În ciuda nominării publice, regula Nobel prevede că un nume propus nu constituie neapărat și susținere din partea comitetului. Nominalizările sunt disponibile doar pentru comitet și nu sunt confirmate public timp de 50 de ani, scrie Washington Post.
