Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat duminică seară de ce a activat celula de criză la minister, în care au fost incluse spitalele de urgenţă din Capitală, în cazul avionului de pasageri care s-a întors de urgență în București din cauza unei probleme tehnice.
Planul de intervenție preventivă a fost activat, duminică seară, la nivelul Aeroportului Internațional Henri Coandă București după ce o aeronavă cu 180 de pasageri și 6 membri ai echipajului a semnalat activarea unui senzor de presurizare la nivelul cabinei. Comandantul aeronavei a decis, conform procedurilor standard de siguranță, revenirea la Aeroportul Internațional Henri Coandă.
Ce a făcut ministrul
Alexandru Rogobete a activat celula de criză la Ministerul Sănătății, șase spitale de urgență din Capitală fiind pregătite pentru a prelua eventuale victime:
- Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti (Floreasca);
- Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni”;
- Spitalul Universitar de Urgenţă „Elias”;
- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”;
- Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”.
- Serviciul de Ambulanţǎ Bucureşti-Ilfov.
Conform procedurilor în astfel de situații, aeronava a survolat timp de aproximativ o oră zona pentru reducerea greutății și pregătirea în condiții optime a aterizării. Apoi avionul a aterizat în condiții de siguranțǎ și nu a fost necesarǎ nicio intervenție medicalǎ.
Înainte de aterizare, piloții au informat controlorii de trafic aerian că nu au nevoie de asistență după aterizare. potrivit Boarding Pass.
Rogobete, acuzat că dă mesaje de Breaking news
Asociația Companiilor Aeriene Românești, care are are ca membri companii aeriene românești precum TAROM, AnimaWings, DAN AIR, HelloJets, FLY LILI, Legend Airlines și Star East Airlines, a transmis că este “inacceptabil ca un reprezentant al Guvernului să posteze mesaje de tip “breaking news” prin care să inventarieze numărul de ambulanțe și unități de terapie intensivă pregătite, sugerând iminența unui dezastru”, în cazul unui “incident tehnic minor” care a declanșat “o procedură de siguranță standard”.
“Această abordare:
- Induce panică nejustificată în rândul familiilor celor 180 de pasageri
- Denigrează fără temei operatorii aerieni români, companii care generează sute de milioane de euro în economie și operează la cele mai înalte standarde EASA (Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației)
- Erodează încrederea în aviația civilă, un domeniu unde siguranța se măsoară în proceduri matematice, nu în numărul de girofaruri postate pe Facebook.
Ne-am dori ca domnul ministru să nu mai dea curs sugestiilor alarmiste venite din partea anturajului aflat în căutare de cancan și să trateze aviația cu respectul și sobrietatea pe care acest sector le impune”, a precizat asociația.
Ministrul spune că a făcut ce trebuia
Ulterior, ministrul Sănătății a explicat de ce a pus cele șase spitale în alertă, arătând că a luat decizia corectă într-un moment în care nu se știau multe informații.
“Văd că lucrurile se încing și apar tot felul de comentarii: că de ce am reacționat, că de ce am vorbit, că de ce nu am așteptat. Sǎ aștept ce? Haideți să lămurim un lucru simplu: ce ne dorim, de fapt? Să fim pregătiți atunci când apare o potențială situație de criză? Sau să stăm liniștiți și să fim, din nou, surprinși?
Am fost informat că un avion cu 180 de pasageri la bord s-a depresurizat și se întoarce la Otopeni. În acel moment nu existau alte date certe. Se știa doar că aeronava trebuie să survoleze pentru a-și reduce greutatea înainte de aterizare. A făcut acest lucru aproximativ 40–45 de minute și, din fericire, a aterizat în siguranță”, a scris el pe Facebook.
Rogobete a subliniat că datoria lui era să pregătească spitalele pentru situația în care se întâmpla ceva grav.
“Doamne ajută că totul s-a încheiat bine. Dar rolul meu, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav. Rolul meu este să fiu pregătit înainte. Într-un scenariu negativ, vorbeam despre posibilitatea unor victime multiple. Iar victimele multiple nu se tratează pe pistă. Se tratează în spitale. Spitale care, în acest moment, funcționează cu un grad de ocupare de peste 90%. Asta înseamnă organizare și coordonare din timp, nu improvizație.
Am convocat spitalele de urgență din București într-o celulă de criză. Le-am informat, le-am pus în alertă și am asigurat coordonarea necesară. Am menținut legătura directă cu Aeroportul București, Ministerul Transporturilor și Departamentul pentru Situații de Urgență. Asta înseamnă responsabilitate”, a arătat el.
Paza bună trece primejdia rea
Rogobete a menționat că se mai putea întâmpla ceva: chiar și cu o aterizare în siguranță, puteau exista pasageri cu hipoxie, atacuri de panică sau alte probleme medicale care necesitau spitalizare. “Și pentru asta trebuia să fim pregătiți”, a punctat ministrul.
“A spune că am creat panică pentru că am informat public și am pus sistemul în alertă este complet absurd. Informarea înseamnă transparență. Iar transparența, într-o situație potențial critică, înseamnă încredere.
Imaginați-vă, însă, scenariul invers: 20–30 de pacienți ajung simultan la spitale și noi nu suntem pregătiți. Atunci ce am fi spus?”, a arătat el.
Rogobete a adăugat că își asumă decizia de a reacționa prompt și de a comunica, pentru că “prevenția și pregătirea nu sunt motive de scuză, sunt obligații”.
“Este dezamăgitor ca, atunci când îți faci treaba la timp, să fii acuzat că ți-ai făcut treaba.
Eu aleg să fiu pregătit. De fiecare dată”, a subliniat ministrul Sănătății.
