Un sondaj INSCOP Research arată că 78,9% dintre români cred că România trebuie să se îndrepte spre Vest (UE, SUA, NATO) din punct de vedere al alianțelor politice și militare.
Doar 7,8% au optat pentru Est (Rusia, China), iar 13,3% nu știu sau nu răspund. Cercetarea a fost realizată între 4 și 10 august 2025, la comanda Polithink.
Susținere puternică pentru apartenența la UE și NATO
Potrivit sondajului, 83,3% dintre români consideră apartenența la UE un lucru pozitiv, în timp ce 12,4% o privesc negativ. În cazul NATO, procentul celor care evaluează pozitiv calitatea de membru este de 83,7%, comparativ cu 11,7% care cred că România ar trebui să iasă din Alianță.
Sprijinul pentru UE și NATO este mai ridicat în rândul votanților PNL și USR, al persoanelor cu studii superioare, al bucureștenilor și al celor cu venituri mari.
Interese naționale vs. reguli europene
Întrebați dacă România trebuie să își apere interesele naționale chiar și atunci când acestea intră în conflict cu regulile UE, 84,6% dintre respondenți au fost de acord. Doar 13,1% s-au declarat împotrivă.
De acord sunt în special votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani și cei cu venituri reduse. În dezacord se regăsesc mai ales tinerii sub 30 de ani, bucureștenii și cei cu studii superioare.
Rol mai activ pe scena internațională
88% dintre români cred că România ar trebui să joace un rol mai activ în politica internațională. Totodată, 65,7% consideră că puterea de decizie a statelor membre în UE ar trebui să crească, iar rolul instituțiilor europene să scadă.
În privința percepției asupra independenței naționale, 38,1% cred că apartenența la UE o limitează prea mult, în timp ce 52,4% nu împărtășesc această opinie.
Ce împiedică digitalizarea
43,7% dintre români au folosit cel puțin o dată un serviciu public online (ANAF, pașapoarte, ghișeul.ro), însă majoritatea – 56,1% – nu au apelat niciodată la astfel de soluții.
Cei mai mulți utilizatori provin din rândul tinerilor, al bucureștenilor și al persoanelor cu studii superioare. Motivele invocate pentru folosirea mai des a serviciilor online sunt evitarea aglomerației (22%), rapiditatea (11,4%) și flexibilitatea accesului la orice oră (11,2%).
Întrebați ce blochează transformarea digitală a administrației, 45,7% au menționat lipsa educației digitale a populației, 32,8% lipsa voinței politice și 15,5% lipsa resurselor financiare.
Românii cred că domeniile care ar trebui prioritizate la digitalizare sunt: sănătatea (49,3%), educația (29,9%) și relația cu primăriile (22,6%). Urmează serviciile fiscale (20,9%), pensiile și asistența socială (15,2%) și evidența populației (14,3%).
Concluzia experților
„Majoritatea covârșitoare a populației susține orientarea României spre Vest (UE, SUA, NATO), ceea ce reflectă o ancorare stabilă în spațiul euroatlantic, perceput ca garant al securității și prosperității naționale. (…) Nivelul relativ scăzut de utilizare a serviciilor publice online, corelat cu percepția clar pozitivă asupra potențialului acestora de reducere a birocrației, indică un decalaj între nevoile cetățenilor și oferta instituțională”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1107 persoane, prin interviuri telefonice, cu o marjă de eroare de ±2,95%.
