În cadrul discuției, Michnik a oferit o comparație între regimurile comuniste din România și Polonia, explicând de ce tranziția pentru țara noastră a fost mai dificilă. Acesta a mai vorbit despre modul în care era perceput regimul lui Ceaușescu la acea vreme, provocările geopolitice cu care se confruntă azi Europa, dar și impresiile sale după patru discuții cu președintele rus, Vladimir Putin.
Adam Michnik – dreapta, Daniel Citirigă – stânga, în cadrul conferinței desfășurate la Cazinoul din Constanța
„Îi mulțumeam zilnic lui Dumnezeu că nu am fost în închisorile românești”
În anii 60 și 70, Michnik a început să se implice în opoziție față de regimul comunist: întâi prin grupuri studențești, apoi prin activități publicistice clandestine. Autoritățile comuniste poloneze l-au arestat, devenind deținut politic în mai multe rânduri pentru implicarea sa în proteste și activități antiregim.
Întrebat care a fost motivul pentru lupta contra comuniștilor și dacă s-a temut vreodată că putea fi ucis, invitatul a răspuns că în spate a fost vorba de o motivație morală împotriva regimului.
Recomandări
Scandal într-un complex rezidențial de lux din Capitală. Proprietarii au primit somații din partea furnizorilor de utilități: „Stau în mașini de sute de mii de euro, dar nu-și plătesc întreținerea apartamentului”
Adam Michnik – dreapta, Daniel Citirigă – stânga, în cadrul conferinței desfășurate la Cazinoul din Constanța
„Eram conștient că aș putea avea probleme, dar în același timp aveam impresia că se desfășura un joc ca să ne distrugă rezistența. A fost o motivație morală, nu puteam să accept ca Securitatea să decidă pentru mine ce să fac, cum să trăiesc. Oamenii se uitau la noi și nu puteam să renunț. Nu puteam ceda în fața puterii și a unei ideologii. Niciodată nu am acceptat ideea că soarta mi-ar fi permis să fiu rănit dacă nu am făcut nimic rău. Nu am regretat nicio clipă, dar am riscat”, a povestit Adam Michnik.
Disidentul a spus că după căderea comunismului în România, se îngrozea de poveștile regimului lui Ceaușescu unde situația era mult mai gravă decât în Ungaria și Polonia, mulțumind Divinității că nu și-a ispășit pedeapsa în țara noastră.
„Acel bloc comunist era un mare lagăr; despre «barăcil» Ungaria și Polonia se spunea că sunt «barăcile vesele», dar «baraca» României era cea mai tristă. Ne îngrozeam de ce auzeam din România. Am văzut Bucureștiul distrus de Ceaușescu. Aveam sentimentul că drumul românesc e unul mai complicat decât cel polonez, deoarece regimul comunist era mai brutal la voi decât la noi. Îi mulțumeam zilnic lui Dumnezeu că nu am fost în închisorile românești”, potrivit acestuia.
„Politica lui Ceaușescu era un stalinism anti-Moscova”
Mai departe, Adam Michnik a spus că a salutat refuzul lui Nicolae Ceaușescu de a trimite trupe române în Cehoslovacia, pentru a participa la invazia sovietică menită să înăbușe reforma internă și faptul că a condamnat campania antisemită din Polonia desfășurată în 1968.
„Trebuie să spun că mi-a plăcut intervenția lui Ceaușescu, dar a trebuit să-i dau dreptate lui Tismăneanu. Politica lui Ceaușescu era un stalinism anti-Moscova. El era convins până în ultima clipă că oamenii îl iubesc și că e puternic. Niciodată nu am dorit execuția sa, dar în situația aceea, moartea lui Ceaușescu părea singura ieșire. Și-a făcut singur soarta”, a spus Michnik.
Adam Michnik și Daniel Citirigă la conferința desfășurată la Cazinoul din Constanța
De asemenea, disidentul polonez a vorbit despre tranziția postdecembristă, considerându-l pe Ion Iliescu, primul președinte ales de după 1989, drept cel care „a salvat România prin faptul că nu a lăsat-o să se transforme în Iugoslavia”. Întrebat de moderatorul Daniel Citirigă de cine a salvat-o, Michnik a răspuns că politicienii aveau două opțiuni de acțiune: forța armată sau discuțiile diplomatice.
„Problema este că politicienii din tabăra comunistă aveau diverse căi pe care puteau merge: unii doreau să scoatem tancurile, alții voiau discuții. Mă întrebam cum va conduce Iliescu România: ca Milošević, prin naționalism, sau va alege calea regăsirii cu UE și cu românii. Sunt conștient de faptul că este o figură ambivalentă pentru voi. Dar dacă ar fi să aleg între Milošević și Iliescu, l-aș alege pe ultimul. Era facil drumul lui Ceaușescu, dar nu l-a ales. Și Iliescu a înțeles asta, că nu poate repeta ce s-a întâmplat în 1990 când a adus minerii și a înăbușit revolta. A înțeles greșelile și a dorit să nu le mai repete”, a declarat disidentul.
Acesta a mai spus despre România că este o democrație imperfectă și acest lucru este normal, deoarece toate țările democrate au fisuri, însă Ungaria s-a îndepărtat de mult de acest drum prin alegerea unui alt sistem.
„János Kádár (cel mai longeviv lider comunist maghiar – n.red.) era mai bun decât Ceaușescu, dar România este, în acest moment, o democrație imperfectă; nicio democrație nu e perfectă, dar Ungaria a ales o altă cale, spre un totalitarism făcut de Viktor Orban”, conform lui Michnik.
„Lustrația ar fi însemnat să facem rău unor oameni”
După Revoluția din 1989, protestatarii de la Timișoara au adoptat o proclamație care, la punctul 8, prevedea lustrația, adică interzicerea persoanelor implicate în aparatul represiv al regimului comunist de a ocupa funcții publice. Această prevedere nu a fost niciodată pusă în aplicare, iar foștii securiști și-au continuat activitatea în cadrul noului sistem politic.
„Bineînțeles că există oameni care doreau să se răzbune pe comuniști. Eu consider altceva: Polonia a ieșit fără vărsare de sânge și acest lucru are prețul său. Noi ne-am așezat cu gardienii la masă pentru Polonia. Să luăm Ungaria: primul-ministru din 1956, ce ar trebui să facem, să-l dezgropăm și să-i aruncăm cadavrul la gunoi pentru că a fost comunist? Dar în acel an, într-un moment de curaj, a declarat că Ungaria nu vrea să fie parte din sovietizare, a tăiat cordonul cu Moscova. Dacă ne uităm la Rusia, înainte de Putin a fost Gorbaciov, un membru al Partidului Comunist al Rusiei, cu siguranță a avut calitatea să ofere libertate Rusiei”, a spus disidentul.
Totodată, Adam Michnik a mai relatat că n-ar fi vrut ca în Polonia să înceapă o vânătoare de vrăjitoare pentru interzicerea foștilor comuniști de a mai ocupa funcții publice.
„Lustrația ar fi însemnat să facem rău unor oameni. Îmi amintesc certuri. Eu nu am fost de acord cu această politică și n-aș fi vrut ca în Polonia să înceapă o vânătoare de vrăjitoare. Iar cine a văzut o dată, nu-și mai dorește să vadă a doua oară așa ceva”, a declarat Michnik.
„România și Moldova au câștigat războiul pentru libertate și asta mă bucură”
La sfârșitul anului trecut, fostul candidat independent la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a reușit să ajungă în turul al doilea al scrutinului. Ulterior, declasificarea unor documente secrete de către președintele de atunci, Klaus Iohannis, a scos la iveală faptul că Georgescu ar fi beneficiat de sprijin extern provenit din Rusia, într-un mecanism asemănător campaniei de propagandă rusești cunoscute sub numele „Frate pentru Frate”.
Întrebat dacă există în Polonia un astfel de risc să apară un candidat susținut de Rusia care să câștige milioane de voturi, Adam Michnik a răspuns nu ar avea nicio șansă.
„Polonezii au convingerea că Rusia imperială este rea, iar Putin face parte din ea. Propaganda lui Putin este altfel, anti-Ucraina. «Ucrainenii sunt fasciști», că «este un regim nazist», că «în cel de-Al Doilea Război Mondial au fost uciși polonezi de către ucraineni». Deci, în Polonia nu cred că va exista un candidat de partea lui Putin”, a spus Michnik.
Adam Michnik și Daniel Citirigă, la conferința desfășurată la Cazinoul din Constanța
De asemenea, disidentul a lăudat România că a ales un președinte proeuropean, în comparație cu Polonia, unde majoritatea voturilor s-au dus către candidatul populist Karol Nawrocki.
„În România a câștigat candidatul prodemocrație, însă în Polonia acesta a pierdut. Desigur, în Polonia e bine acum, dar faptul că milioane de oameni au votat un om de partea lui Trump care își schimbă discursul, când spune că trebuie să susținem Ucraina și când spune că nu trebuie să o mai susținem, este un element al campaniei împotriva Ucrainei. Îmi dau seama că totul este riscant în România și Polonia, iar SUA sunt foarte împărțite. România și Moldova au câștigat războiul pentru libertate și asta mă bucură”, a spus disidentul polonez.
Ce impresie i-au lăsat cele patru întâlniri cu Vladimir Putin: „Un gangster”
Adam Michnik a relatat în cadrul conferinței că, de-a lungul timpului, a avut patru întâlniri directe cu Vladimir Putin, președintele Federației Ruse. Prima impresie a fost una favorabilă, l-a perceput ca pe un om fără limbaj de lemn și degajat. Ulterior însă, percepția sa s-a schimbat radical.
„Am vorbit cu el de patru ori, iar prima impresie a fost foarte bună. Dar atunci fusese abia ales ca președinte și a vorbit cu mine într-un mod normal, fără limbaj de lemn, fără «leninisme», un limbaj neutru. Am avut impresia că el reprezintă o șansă pentru Rusia. După a doua și a treia întâlnire, mi-am dat seama că se comportă asemenea unui gangster”, a considerat Michnik.
Acesta a mai spus că gândirea lui Putin este similară cu cea a lui Hitler când a invadat Polonia, deoarece credea despre sine că nu poate face o greșeală. „De ce Hitler a atacat în 1939 Polonia? La fel gândește și Putin azi: pentru că nu consideră că face o greșeală. Ucraina va fi noul Afganistan, locul unde își va rupe dinții. Nu știu cum și când se va termina războiul, nu sunt profet. El se gândea că va câștiga rapid în câteva zile. Acum nu mai poate renunța, și-a semnat condamnarea și va sfârși rău”, potrivit lui Michnik.
De asemenea, Michnik a apreciat că reacția statelor europene de a se solidariza cu Ucraina a depășit estimările lui Putin, care se aștepta la o opoziție adormită.
„Putin era convins că dă de o Europă adormită. Ea a înțeles că nu poate aștepta salvarea de la Trump, a înțeles că trebuie să aibă forțe proprii. Dacă Ucraina nu oprea Rusia, probabil aceasta ar fi ajuns în Moldova. Putin a primit un semnal că totul e permis. A simțit că există o criză în Europa, de aceea mereu vrea discuții separate cu Franța, Germania, nu cu toate odată, asta pentru că Uniunea Europeană este o forță – iar asta e șansa noastră, a României și Poloniei, că suntem membrii UE și NATO. Asta e diferența dintre Europa de azi și cea din 1939, când nu existau aceste alianțe”, a spus disidentul.
Adam Michnik l-a comparat pe președintele rus, Vladimir Putin, cu un gangster dornic să-și creeze un bloc din fostele state care au făcut în trecut parte din Uniunea Sovietică.
„Avem de-a face cu un gangster care își organizează un bloc de țări în jurul lui din fostele țări ale URSS; vrea să ia Armenia, Kazahstan. Ceva e cert: a căzut în capcana propriei obsesii. El nu are puterea lui Stalin să dea înapoi, așa cum a făcut predecesorul său. Stalin a văzut că războiul costă prea mult și a încheiat pacea în condiții avantajoase”, a explicat Michnik.
„E adevărat că atunci când Trump a câștigat, efectele au fost asemenea alegerii lui Hitler, ca lider al Germaniei”
Din perspectiva lui Adam Michnik, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a avut efectul de a trezi Europa la realitatea geopolitică: blocul european a realizat cât de vulnerabil este și cât de importantă este solidaritatea internă și apărarea colectivă.
În același timp, Michnik subliniază că președintele american Donald Trump nu mai poate fi considerat un partener strategic stabil sau de încredere pentru Europa în viitor, având în vedere politicile sale imprevizibile și tendința de a trata relațiile internaționale mai degrabă prin prisma interesului personal decât a angajamentelor strategice pe termen lung.
„Această Americă rasistă, autoritară, exista înaintea lui Trump. El i-a oferit o nouă dimensiune; era doar o parte din America, nu toată. Mă uit la ce se întâmplă acolo, el (Trump – n.red.) îmi amintește de un conducător populist care ia în stăpânire masele. Sunt lucruri greu de explicat; când aud că spune că vrea să cumpere Groenlanda, să includă Canada ca stat american, mi se pare un personaj foarte neserios”, a declarat acesta.
El a subliniat că, în cazul în care Donald Trump ar decide ca SUA să părăsească NATO, consecințele ar fi extrem de problematice pentru Europa. Aceasta s-ar confrunta cu o incertitudine strategică majoră.
„E o chestie problematică dacă el scoate SUA din NATO. E adevărat că atunci când Trump a câștigat, efectele au fost asemenea alegerii lui Hitler, ca lider al Germaniei, nu în sensul de a începe un război, ci pentru a întoarce lumea cu susul în jos. Nu ne face să fim optimiști. Dacă mă întrebați despre Trump, este o sursă de îngrijorare profundă”, mai spune Michnik.
Întrebat dacă există riscul ca în Europa să reapară un regim comunist, Adam Michnik a răspuns ferm că nu, însă ar putea apărea un mix de curente ideologice. „Comunismul ca proiect a pierdut. Dar ceea ce va apărea este un amestec între Mussolini cu șovinism, religie, autoritarism – un nou tip de cocktail Molotov, dar comunismul nu. Ca să poți schimba lumea, trebuie să crezi că poți face ceva. Eu știu ce a însemnat pentru Polonia”, a mai spus acesta.
La finalul conferinței, sutele de spectatori prezenți în sală i-au oferit lui Adam Michnik un moment de aplauze în picioare, în semn de apreciere și respect pentru întreaga sa carieră.
Adam Michnik, aplaudat la finalul conferinței de la Constanța
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
