Premierul Viktor Orban, care spera să transforme Budapesta într-un simbol al păcii între Rusia și Occident, se confruntă cu una dintre cele mai tensionate săptămâni din cariera sa politică.
După ce Casa Albă a anulat brusc planurile pentru summit-ul cu Vladimir Putin de la Budapesta, Washingtonul a anunțat şi primele sancțiuni petroliere împotriva Rusiei de la revenirea lui Trump la Casa Albă.
Orban, prins între aliați și interese economice
Viktor Orban, care a încercat să se poziționeze ca un aliat deopotrivă al Moscovei și al Washingtonului, își propusese să demonstreze că „drumul spre pace trece prin Budapesta”. Însă decizia administrației Trump de a suspenda summit-ul și de a sancționa principalele companii petroliere rusești i-a subminat această strategie, relatează CNN.
Deși sancțiunile urmăresc să „secătuiască vistieria de război a Rusiei”, ele amenință să destabilizeze și economia ungară, profund dependentă de energia rusă.
În timp ce majoritatea statelor UE s-au distanțat de petrolul și gazele ruseşti după invazia din 2022, Ungaria a mers în direcția opusă.
În 2025, 92% din importurile de țiței ale Ungariei provin din Rusia, în creștere față de 86% în 2024 şi 61% înainte de război.
„Fără energia rusă, economia Ungariei ajunge în genunchi”
Într-o discuție recentă cu Donald Trump, Orban a avertizat că, fără importurile energetice din Rusia, economia ungară ar ajunge „în genunchi”.
Uniunea Europeană a confirmat că va interzice importurile de gaz natural lichefiat (LNG) rusesc, o măsură care va afecta direct Budapesta.
Raportul comun al Center for the Study of Democracy (CSD) și al Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA) arată că, doar până în luna mai, achizițiile de petrol ale Ungariei și Slovaciei au adus Kremlinului 5,4 miliarde de euro – „echivalentul costului a 1.800 de rachete Iskander-M folosite pentru a distruge infrastructura ucraineană și a ucide civili”.
O dependență construită politic
În ciuda alternativelor disponibile, precum importurile prin conducta Adria din Croația, Guvernul Orban nu dă semne că ar dori să își reducă dependența energetică de Rusia.
Dimpotrivă, într-un interviu acordat radioului public maghiar vineri, premierul a spus că Executivul lucrează la modalități „de a ocoli sancțiunile americane”, fără a oferi detalii.
Această intenție ar putea deveni primul mare test al seriozității administrației Trump în aplicarea sancțiunilor, a declarat pentru CNN Elina Ribakova, cercetător principal la Peterson Institute for International Economics din Washington.
„Care va fi scenariul: o întâlnire prietenoasă Putin–Trump în Ungaria sau sacrificarea administrației ungare dacă încearcă să evite sancțiunile?”, s-a întrebat Ribakova. „Nu am nicio idee în ce direcție va bate vântul.”
Hopa-Mitică
În timp ce Uniunea Europeană îl critică pentru refuzul de a se alinia politicilor energetice comune, Viktor Orban se confruntă tot mai mult și cu presiuni interne.
Mișcarea de opoziție condusă de Peter Magyar, fost aliat al premierului devenit acum rival, câștigă teren în sondaje, iar deteriorarea economică ar putea slăbi și mai mult poziția liderului de la Budapesta înaintea alegerilor parlamentare de primăvară.
Deocamdată, singura certitudine, conchide CNN, este că strategia lui Orban de a fi „prietenul tuturor” riscă să lase Ungaria prinsă între două lumi – una care o sancționează și alta care o folosește ca monedă de schimb.
