Procurorul-șef al
Curții Penale Internaționale, Karim Khan, este vizat de acuzații de hărțuire și
agresiune sexuală formulate de două femei. Până la finalizarea anchetei, el s-a
retras din funcţie şi se apără invocând un complot al serviciilor israeliene.
Procurorul-şef CPI Karim Khan este acuzat de două femei de agresiune sexuală. FOTO: EPA-EFE
Procurorul-șef al
Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Khan, se confruntă cu acuzații grave
de hărțuire și agresiune sexuală, formulate de două femei, potrivit relatărilor
The Guardian. În urma plângerilor, Biroul Serviciilor de Supraveghere Internă
al ONU a deschis o anchetă, iar el s-a retras temporar din funcție până la
clarificarea situației.
Karim Khan, în vârstă de 55 de ani, neagă
vehement acuzațiile și susține că este victima unui complot orchestrat de
serviciile de informații israeliene, ca răspuns la mandatele internaționale de
arestare emise împotriva premierului Benjamin Netanyahu și a fostului ministru
al Apărării din Israel, Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război.
Primele semnale de
alarmă au apărut anul trecut, când o avocată a CPI, subordonată lui Karim Khan,
a depus prima plângere împotriva sa. Procurorul ar fi încercat, potrivit
surselor, să blocheze formularea acuzațiilor.
Una dintre femei îl
acuză de viol
Prima reclamantă, o
avocată din Malaezia, l-a acuzat pe Karim Khan de viol repetat, care ar fi avut
loc în timpul deplasărilor oficiale la New York, Columbia, Congo, Chad, Paris
și la locuința sa din Haga.
Ulterior, o a doua
femeie, pe care The Guardian o numeşte Patricia, pentru a-i păstra anonimatul,
a făcut plângere în această vară, acuzându-l pe procurorul-şef al Curţii
Internaţionale Penale de hărțuire și agresiune sexuală şi oferind detalii care
coincid în mare măsură cu acuzațiile din primul caz.
Potrivit aceleiaşi
surse, ambele femei au susținut că procurorul-şef Karim Khan le invita să
lucreze la locuința sa, unde le atingea, le săruta și încerca să le convingă să
întrețină relații sexuale cu el.
Patricia a povestit
că la birou a fost „pipăită” pe sâni, iar ulterior, în apartamentul lui unde a
fost invitată de şase ori, în timp ce lucra împreună cu procurorul-şef la un
dosar, a fost supusă unor avansuri repetate.
„Nu a fost ca și cum «ups, te-am atins din greșeală, îmi
pare rău». Era prea aproape”, a
povestit ea în legătură cu incidentul de la birou.
Ea a declarat, de
asemenea, că a refuzat cererile insistente şi explicite de sex și a inventat
diverse scuze pentru a evita să-i rănească orgoliul şi „să-l enerveze”,
explicând faptul că „se simțea prinsă în capcană”, dar, pentru că îşi acoperea
singură costurile stagiului, era decisă ca la final să primească o recomandare pozitivă de la Karim Khan,
astfel că o plângere împotriva acestuia nu era o opțiune la acea vreme.
Reacția lui Karim
Khan
Procurorul-şef al
Curţii Penale Internaţionale Karim Khan neagă ferm acuzaţiile celor două femei
și s-a retras temporar din funcție, până la finalizarea anchetei.
Avocații săi au
declarat că acesta a furnizat dovezi care contrazic acuzațiile și care
„demonstrează falsitatea acestora în aspecte esențiale” şi „neagă categoric” că
procurorul-şef ar fi „hărțuit sau maltratat pe cineva, că și-ar
fi folosit abuziv poziția sau autoritatea ori că ar fi avut vreun comportament
care ar putea fi interpretat drept coercitiv, exploatator sau nepotrivit
profesional”.
Ei susțin că Khan a
fost victima unei campanii de discreditare orchestrată de servicii de
informații israeliene, ca represalii pentru rolul său în emiterea mandatelor de
arestare împotriva unor lideri mondiali, inclusiv Netanyahu și fostul ministru
al Apărării din Israel.
De partea cealaltă,
însă, potrivit mai multor surse din cadrul Curţii Penale Internaţionale,
anchetatorii consideră puțin probabil ca acuzațiile să fi fost fabricate de serviciile
de informații israeliene, deşi recunosc că acestea „ar fi putut exploata povestea, dar nu au creat povestea”.
După finalizarea
anchetei, constatările vor fi revizuite de o comisie de experți judiciari, care
vor consilia conducerea CPI cu privire la eventualele măsuri împotriva lui
Khan.
În eventualitatea
în care procuroru-şef Karin Khan ar fi
găsit vinovat de abateri grave sau de încălcarea atribuțiilor sale, ar putea fi
supus unui vot secret al celor 125 de state membre ale CPI pentru a decide
destituirea sa, un proces fără precedent în istoria instituției.
