Criza personalului didactic în școlile din România și Grecia: O realitate alarmantă

O provocare comună

Atât în România, cât și în Grecia, sistemele educaționale se confruntă cu o criză severă a personalului didactic. Aceasta se manifestă printr-un număr crescut de posturi neocupate și o dependență semnificativă de suplinitori pentru a asigura continuitatea procesului educațional. În ambele țări, mediul rural este cel mai afectat, unde atragerea tinerilor profesori devine o misiune dificilă din cauza condițiilor de muncă și a distanțelor lungi.

Deficitul de cadre didactice în Grecia

În Grecia, situația a fost detaliată de Andreas Kargopoulos, președintele Federației Profesorilor din Învățământul Secundar (OLME). Conform acestuia, anul trecut, aproximativ 46.000 de profesori suplinitori au fost nevoiți să acopere lipsurile din școli, în timp ce peste 5.000 de cadre didactice s-au pensionat. În acest an, Ministerul Educației a numit 29.948 de suplinitori, însă deficitul de profesori calificați rămâne alarmant, depășind 10.000.

În sectorul educațional pentru învățământul secundar general, problemele se amplifică. Se estimează că între 6.000 și 7.000 de posturi vor rămâne vacante, ceea ce va afecta semnificativ calitatea educației. Anterior, doar 910 numiri permanente au fost făcute, în contrast cu numărul mare de pensionări, ceea ce subliniază gravele dificultăți cu care se confruntă sistemul educațional grec.

Provocările infrastructurale și supraaglomerarea

Pe lângă lipsa cadrelor didactice, sistemul educațional din Grecia se confruntă și cu probleme grave de infrastructură. Întârzierile la transportul elevilor și supraaglomerarea unităților de învățământ sunt doar câteva dintre provocările semnalate. De exemplu, o școală destinată copiilor cu nevoi speciale care ar fi trebuit să aibă 45 de elevi are în prezent 110, ceea ce demonstrează ineficiența planificării și lipsa resurselor.

Situația din România: o criză persistentă

România se confruntă cu o realitate similară, unde deficitul de personal didactic a devenit o problemă cronică. La fiecare început de an școlar, directorii de școli luptă pentru a acoperi orele de la clase, dar în special în mediul rural, dificultățile sunt considerabile. Comasarea școlilor pentru a face față numărului redus de profesori a devenit o practică obișnuită, însă multe instituții continuă să opereze cu clase simultane, afectând astfel calitatea educației.

La disciplinele exacte, problema se agravează. România suferă de o lipsă acută de profesori în matematică, fizică, chimie și informatică. Inspectoratele școlare recurg adesea la profesori suplinitori, cadre didactice pensionate sau persoane fără pregătire pedagogică adecvată, ceea ce pune în pericol formarea corespunzătoare a elevilor.

Soluții pentru atragerea tinerilor profesori

Sindicatele din ambele state solicită măsuri urgente pentru a face educația mai atractivă pentru tineri. În România, propunerile includ pachete salariale competitive, decontarea costurilor de transport pentru navetiști și programe de formare continuă. De asemenea, autoritățile sunt încurajate să implementeze campanii de promovare a profesiei de profesor, subliniind importanța și impactul acestui rol în societate.

Concluzie

Situația cronică a deficitului de personal didactic, atât în România cât și în Grecia, ridică semne de întrebare cu privire la viitorul educației în aceste țări. Este esențial ca autoritățile să acționeze rapid și eficient pentru a aborda aceste provocări, asigurând astfel că fiecare elev are acces la o educație de calitate, într-un mediu propice învățării. Investițiile în educație sunt fundamentale nu doar pentru prezent, ci și pentru dezvoltarea viitoare a societății.

https://www.cotidianul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gymnasio_miloy-1.jpg