Sistemul de educație și meseria de profesor, neatractive pentru tinerii din ziua de azi
Deși ne situăm sub media OECD, aceste cifre sunt mai mult decât îngrijorătoare, în contextul în care profesorii români sunt din ce în ce mai puțini, iar în locul celor care urmează să iasă la pensie nu mai are cine să vină. Motivul? Sistemul de educație nu este atractiv pentru tinerii care ies de pe băncile facultății. Aceștia se îndreaptă către joburi mai bine plătite, multe dintre ele în mediul privat. Vorbim despre cei cu adevărat buni.
Este motivul pentru care la catedră revin dascăli care, inițial, au ieșit la pensie. Însă numărul lor este mic, iar acești oameni nu pot acoperi nevoile școlilor și ale elevilor. Tot în sistem intră și mulți oameni slab pregătiți, tineri care abia reușesc să iasă din facultate și care nu pot „prinde”, cu nivelul lor de pregătire, un job în alt domeniu de activitate. Așa că se mulțumesc cu catedra, pe principiul timpul trece, leafa merge. Ce rămâne în urma lor? O generație de copii analfabeți funcționali.
În momentul de față, România se confruntă cu cel mai mare deficit de resursă umană din Educație: profesorii de matematică, fizică și chimie sunt din ce în ce mai puțini. Și nimeni nu se gândește că, în viitorul foarte apropiat, dacă nu se iau măsuri urgente, nu va mai avea cine să vină la școală să le predea copiilor.
Recomandări
Laura Codruța Kövesi: „Nimeni din România nu ne sesizează legat de neregulile din Portul Constanța, dar vă promit că o să ajungem și acolo”
Rodica Zimbru, directoarea unei școli din Suceava, a transformat unitatea de învățământ pe care o conduce în hub educațional. Foto: Laura Macavei
„Profesorii și-au pierdut statutul, se simt devalorizați și arătați cu degetul”
Specialiștii OECD, autorii raportului TALIS 2024,, au ajuns la concluzia că profesorii români își doresc să părăsească sistemul după ce au analizat intențiile de carieră ale acestora, motivația lor, condițiile de angajare și statutul social pe care meseria de dascăl le-o conferă. Toți acești factori contribuie decisiv la intenția de continuitate sau de ieșire din sistem, iar la acest capitol România nu stă deloc bine.
Rodica Zimbru, directoarea Școlii gimnaziale nr. 10 din Suceava a declarat pentru Libertatea că principalul motiv al nemulțumirilor este legat de salariile mici din educație. „Profesorii au început să se simtă devalorizați, chiar arătați cu degetul. Mai ales acum, după ce au intrat în vigoare legile austeritatii. Pe de-o parte sunt nemulțumiți din cauza creșterii normei didactice și a diminuării plății cu ora. Pe de altă parte, nu pot să nu facă o comparație cu celelalte categorii socio-profesionale care au fost mai menajate. Dascălii simt că ei trag cele mai mari ponoase de pe urma legilor autorității și se întreabă de ce doar ei trebuie să sufere”.
Profesorii consideră că și-au pierdut statutul, se simt umiliți de autorități, iar mulți dintre ei umiliți de părinți dar și de elevi. Iar asta pentru că părinții au ajuns să fie din ce în ce mai vocali și mai nemulțumiți, în timp ce copiii și-au pierdut și ultima brumă de respect.
Director de școală: „Banul vorbește”
Studiul TALIS 2024 arată că 81% dintre profesori sunt multumiti de condițiile lor de angajare cu o excepție: salariile, care sunt mici. Însă 57% dintre cei chestionați au declarat că nivelul salariilor primite este unul satisfăcător.
„Cred că statul român ar trebui să-i motiveze cumva. Poate, în primul rând, bănește, pentru că s-a vehiculat ideea că o femeie care lucrează la curățătorie câștigă mai mult decât un profesor la plata cu ora. Eu cred că banul vorbește”, a mai declarat directoarea școlii din Suceava.
Pe de altă parte, mai spune raportul TALIS 2024, profesorii români sunt mulțumiți de locul lor de muncă, sunt mulțumiți în raport cu școala, cu instituția în care profesează. Potrivit datelor oficiale, un procent de 96% dintre cadrele didactice au declarat ca sunt satisfăcute cu locul lor de muncă (peste media OECD: 89%). Acest procent a crescut cu 2 puncte procentuale fata de 2018.
De multe ori, profesorii din zonele rurale sunt mai dedicați meseriei lor decât cei din marile orașe. Imagine cu caracter ilustrativ. Foto: Shutterstock
Profesorii de la sate își iubesc meseria la fel de mult ca cei de la oraș
Datele arată și faptul că nu există o diferență semnificativă între mediul rural și cel urban în privința satisfacției profesionale. Iar asta pentru că dascălii din mediul rural sunt la fel de competenți și de dedicați meseriei precum cei de la oraș. Directoarea Rodica Zimbru ne-a mărturisit că pe vremea când era elevă, într-un sat de la poalele munților Călimani, a avut profesori pe care nu i-a uitat niciodată.
„Am avut un profesor de geografie absolut minunat. Am avut un învățător fenomenal. Datorită lui am fost învățătoare 25 de ani. Pentru că mi-a sădit în suflet această meserie. Eu n-am știut că trebuie să fiu altceva decât învățătoare. Apoi..profesorul de biologie…un om nemaipomenit. Eu știu și acum biologie. Cu toții au fost niște oameni fantastici. Și sunt și acum în această școală profesori deosebiți, cu care ne mândrim”.
Ce este studiul internațional TALIS
Studiul Internațional privind Procesul de Predare-Învățare (Teaching and Learning International Study – TALIS), inițiat de Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), aflat deja la a patra rundă, TALIS 2024, este cel mai amplu și mai aprofundat studiu internațional care se concentrează asupra condițiilor de lucru ale cadrelor didactice și asupra mediului educațional din unitățile de învățământ din peste 50 de țări de pe 5 continente.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
