Reforma administrației locale nu a putut fi adoptată la ședinta extraordinară de guvern de vineri, 29 august, întrucât liderii coaliției de guvernare nu au găsit consensul în privința disponibilizărilor ce ar urma să aibă loc la primării și alte autorități locale.
De aceea, liderii coaliției ar urma să se întâlnească duminică, înaintea unei noi ședințe de guvern.
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, după ședința de guvern în care au fost adoptate celelalte cinci reforme, inclusiv cea privind pensionarea și pensiile magistraților, că „cel de-al șaselea pachet, pachetul pentru administrație publică, urmează să fie discutat duminică, când, foarte probabil, vom avea o nouă ședință de guvern, în așa fel încât să urmeze și acest domeniu procedura de asumare a răspunderii pentru ca, la finalul săptămânii viitoare, toate cele șase pachete să poată fi adoptate”.
Luni, 1 septembrie, la ora 19, guvernul își va asuma răspunderea pentru reformele adoptate pe 29 august, iar premierul vrea ca și cea din domeniul administrației locale să fie adoptată cât mai repede.
Potrivit ministrului Finanțelor Publice, Alexandru Nazere, impactul acestot reforme, cuprinse în cel de-al doilea pachet de măsuri economice din această vară, va fi o reducere a deficitului cu peste 10 miliarde de lei, inclusiv prin majorarea cuantumului unor taxe și impozite locale.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunţat marți, 26 august, la Antena 3 CNN, că numărul consilierilor aleşilor locali şi demnitarilor naţionali se va reduce cu 57%.
„Se va ajunge de la aproximativ 10.700 de posturi, până la aproape 6.000 de posturi”, a explica ministrul Cseke Attila.
Demnitarul a anunţat şi o tăiere „de aproximativ 20 şi ceva la sută” din organigramele autorităţilor locale. Ministrul a spus că asta va echivala cu reducerea statelor de plată pentru 40.000 de posturi.
Surse politice au precizat duminică, 31 august, pentru Europa Liberă că liderii politici nu agreaseră până duminică la prânz câți angajați din administrația locală urmează să fie disponibilizați.
Acestea au explicat că multe posturi prevăzute în organigrame nu sunt bugetate, așadar nici ocupate, iar tăierea lor nu ar aduce economii concrete.
Pe de altă parte, administrația publică are și alte probleme pe care premierul le vrea eliminate printr-o lege nouă: aproape toți funcționarii publici obțin la toate evaluările profesionale calificativul „foarte bine”, ceea ce îngreunează darea lor afară în condițiile în care nu țoți sunt foarte competenți; există directori care ocupă postul de zeci de ani, iar criteriile de evaluare nu au fost modificate de mult timp.
Sindicatul „Solidaritea Comunelor și Orașelor din România” a reclamat joi, 28 august, că reforma pe care Guvernul vrea să o facă ar însemnă că „în timp ce reducerea personalului în structurile centrale, promisă a fi de 20%, trenează, la nivelul comunelor fiecare al treilea salariat trebuie să plece, deși angajații locali sunt cel mai prost plătiți dintre toți bugetarii”.
Sindicatul se plânge și că „după ce a promis preluarea asistenților personali ai persoanelor cu handicap la bugetul de stat, guvernul a modificat proiectul de lege și cei 60.000 de asistenți personali rămân în sarcina primăriilor”.
Sindicatul „Solidaritea Comunelor și Orașelor din România” a anunțat declanșarea unor proteste pe termen nelimitat care vor consta în limitarea asigurării mai multor servicii publice.
Și sindicatele din Educație au anunțat că vor organiza proteste odată cu începerea anului școlar, pe 8 septembrie, din cauza măsurilor economice adoptate de Guvern care afectează deja sistemul de învățământ.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
