Credincioși din toată țara, alții decât cei invitați și veniți cu preoții lor din eparhiile din toată țara, vor putea să intre în Catedrala Națională, inclusiv în Sfântul Altar, începând de duminică seara, de la ora 20:00.
Cei cu invitații oficiale se pot închina în altar imediat după Liturghia de Sfințire. Aceasta începe la ora 10:00.
Se așteaptă, ca vreme de o săptămână, numărul pelerinilor la noua catedrală să treacă de 100.000.
Potrivit tradiției bisericești din lumea ortodoxă, femeile și laicii obișnuiți nu pot intra în altarul unei biserici sau mănăstiri, cu excepția călugărițelor și a unor enoriași bărbați, dar numai cu binecuvântarea unui preot.
Singura zi în care această interdicție nu mai funcționează este ziua sfințirii acelei biserici sau mănăstiri.
Acesta este motivul practic pentru care mulți credincioși ortodocși țin să viziteze această cea mai mare catedrală din lumea ortodoxă, exact duminică, pe 26 octombrie, de Sf. Dumitru, când va fi sfințit altarul. Este și motivul pentru care mai ales femeile care fac acest pelerinaj nu îl pot amâna pentru altă dată, oricât de mare ar fi aglomerația.
Catedrala – ridicată de-a lungul ultimilor 20 de ani – este suficient de mare să rivalizeze pe linia de orizont a Bucureștiului cu Palatul Parlamentului, clădire ridicată în anii ’80, cu imense sacrificii, la ordinul dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu. Acesta i-a făcut loc demolând zeci de mii de hectare din Bucureștiul istoric.
Catedrala supra-numită deja Națională, are hramul Sf. Andrei, potrivit tradiției, Apostolul Românilor și pe cel al Înălțării Domnului, sărbătoare celebrată în România ortodoxă și ca Ziua Eroilor.
De altfel, selecția chipurilor de sfinți zugrăviți în Catedrală face dese trimiteri la națiunea română, romanitate și românism.
În galeria ctitorilor de pe zidul vestic al Catedralei, adică cel cu intrarea principală, trebuie să apară, potrivit cutumei, Patriarhul Daniel.
Pentru sărbătoarea sfințirii de duminică, Patriarhia Română a anunțat că înăuntru Catedralei se vor afla 2.500 de invitați oficiali, iar pe esplanada din fața bisericii, în curtea interioară creată de clădirile ridicate de jur împrejur, vor putea fi prezenți peste 8.000 de credincioși. E vorba de grupuri de enoriași ortodocși care vor veni din toate județele.
Cei interesați, dar care nu pot participa duminică, se vor putea închina în Catedrala Națională și în zilele următoare: 27, 28, 29, 30 și 31 octombrie 2025, inclusiv noaptea, precizează Patriarhia Română.
Cunoscută și sub numele de Catedrala Mântuirii Neamului, Catedrala Națională este situată la intersecția dintre Calea 13 Septembrie 1848 și strada Izvor, în imediata apropiere a Palatului Parlamentului, pe locul numit Dealul Arsenalului sau Dealul Spirii.
Este locul unde pompierii Bucureștiului, conduși de căpitanul Pavel Zăgănescu, au încercat să țină piept în van armatei otomane care invadase Țara Românească/ Valahia/ Muntenia, ca să zbrobească Revoluția Română de la 1848.
Pe 13 septembrie în acel an au luptat pompierii și oricine îi putea ajuta dintre bucureșteni fiindcă țara, fiind supusă teoretic turcilor, nu avea armată. Bucureștiul avea doar o garnizoană.
În acel punct strategic înalt a ales domnitorul Independenței, Carol I să ridice clădirea Arsenalului, adică o fabrică de muniție, „Pulberăria Armatei”.
Iar în vremurile pașnice care au urmat numele locului s-a schimbat treptat în cuvintele oamenilor din Dealul Spirii în Dealul Arsenalului.
Din toate clădirile martore bătăliei din 1848, puține au scăpat de ordinele de demolare ale lui Ceaușescu. Inclusiv micuța biserică Spirea Veche, care inspirase atâta curaj, a fost demolată.
Există însă chiar vizavi de noua catedrala, ctitoria Patriarhului Daniel, în fața hotelului JW Marriot, o construcție ce amintește de Revoluția de la 1848 și de bonomia vechiului București: statuia închinată pompierilor din Dealul Spirii.
Probabil că ar merita un minut de reculegere chiar în momentul marii sărbători religioase din 26 octombrie 2025.
Demolările din anii ’80 din această zonă au lăsat mii se oameni fără casele pe care cei mai mulți dintre ei le stăpâneau de generații.
După Revoluția din 1989, după lungi discuții despre amplasarea unei catedrale naționale, guvernul și Biserica au identificat în 2005 terenul din apropierea Palatului Parlamentului. Construcția propriu zisă a început în 2010.
Ideea construirii unei catedrale reprezentative pentru națiunea română a apărut imediat după Războiul de Independență din 1877-1878.
În anul 1884, Regele Carol I a dat o lege de construire a unei catedrale, lege care, la vremea respectivă, a intrat în vigoare, dar edificiul nu a mai fost ridicat. Vremurile grele din timpul celor două războaie mondiale au îngreunat, de asemenea, construirea unui astfel de edificiu biserisc.
În perioada comunistă, ideea a fost abandonată complet din cauza ateismului militant care era atunci politică de stat.
Revoluția Română din 1989 a repus în circulație ideea, mai ales în contextul dezbaterilor legate de nevoia unei reconcilieri naționale, după traumele uriașe provocate de comunism.
Controversele legate însă nu s-au limitat numai la necesitatea apariției unei astfel de construcții, ci și la amplasament și, mai ales, la fondurile publice folosite.
În total, costurile catedralei se ridică la 270 de milioane de euro, din care 10% reprezintă fondurile proprii ale Bisericii Ortodoxe Române, după cum informează Patriarhia.
Cea mai mare parte a banilor provine de la primării și de la Guvernul României, indiferent de culoarea politică pe care a îmbrăcat-o în acești 20 de ani.
Altarul Catedralei Naționale din București
Privită dinspre Calea 13 Septembrie 1848, clădirea Catedralei rivalizează prin dimensiuni cu Casa Poporului (numită acum Palatul Parlamentului), ridicată în comunism. Este cea mai mare biserică ortodoxă din lume ca volum și ca suprafață.
Are cel mai mare iconostas din lume, cu 45 de icoane în stil bizantin.
Pe chipurile de pe fresce se află 20 de sfinți români și 7 sfinți daco-romani, după cum informează Patriarhia România.
Deasupra altarului au fost zugrăviți Sf. Cuv. Teoctist și Sf. Ier. Petru Movilă, Sf. Domnitor Ștefan cel Mare și Sf. Cuv. Daniil Sihastrul.
În total, biserica are opt turle care îmbină elemente arhitecturale din provinciile istorice ale României, inclusiv turlele bisericilor transilvănene.
Turla mare a Catedralei susține o cruce de 7 metri înălțime, care cântărește 7 tone.
Intrarea în Catedrala Națională se face prin 27 de uși de bronz pe care sunt reprezentați Mântuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfinții Apostoli, precum și sfinți români.
Coordonatorul lucrărilor de pictură de la Catedrala Națională a fost pictorul Daniel Codrescu.
Pe pereții in interiorul catedralei sunt pictate scene din biblie, dar și o serie de sfinți români.
În catedrală pot lua parte la slujbă în același timp 6.000 de oameni, dintre care 1.000 au loc în strane și pe scaune.
Patriarhia Română a publicat mai multe pliante cu aceste detalii realizate de Arhiepiscopia Bucureștilor cu ocazia sfințirii Catedralei Naționale. Ele se găsesc și pe catedrala-nationala.ro.
Patriarhia Română precizează că, duminică, persoanele care nu fac parte din lista de invitați oficiali sau din lista grupurilor organizate de pelerini din eparhii vor putea participa la slujbă din exteriorul amplasamentului, „de dincolo de gardul Catedralei Naționale”.
La ceremonia de sfințire a picturii Catedralei Naționale din Bucureșt, vine și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, după cum au declarat, pentru Agerpres, oficiali de la Chișinău. Potrivit acestora, în programul Maiei Sandu de duminică este prevăzută și o întrevedere cu președintele Nicușor Dan.
„Subliniem că, după încheierea slujbei de sfințire, se va crea un rând organizat pentru închinarea în Sfântul Altar. Mai întâi se vor închina invitații oficiali, care se află în interior, iar apoi persoanele care fac parte din grupurile organizate de pelerini din eparhii, care se află în spațiul esplanadei sau piațetei din fața Catedralei Naționale”, a spus miercuri Adrian Agachi, purtărotul de cuvânt al BOR.
Interiorul catedralei inainte de sfințire.
„Facem un apel către toți credincioșii care se vor afla în exteriorul spațiului Catedralei Naționale, dincolo de gardul împrejmuitor, să aibă răbdare. Ei vor putea să ajungă la momentul închinării în Sfântul Altar, să se așeze la acest rând de închinare, abia după ora 20:00, în cursul zilei de 26 octombrie”, a completat Adrian Agachi.
Slujba de sfințire va fi transmisă de Trinitas TV, televiziunea finanțată de Biserica Ortodoxă Română, iar cel mai probabil partea oficială va fi preluată și de alte televiziuni.
Poliția Rutieră anunță restricții de circulație în toată zona
Străzile din București pe care nu se va circula duminică sunt următoarele:
- Bd. Unirii, între Piața Unirii și Piața Constituției (ambele sensuri);
- Calea 13 Septembrie, între Bd. Libertății și Piața Arsenalului (ambele sensuri);
- Bd. Libertății, între Splaiul Independenței și Bd. Regina Maria;
- Bd. Națiunile Unite, între Splaiul Independenței și Str. Izvor;
- Str. Izvor, între Bd. Națiunile Unite și Piața Arsenalului;
- Str. B.P. Hașdeu, între Splaiul Independenței și Str. Izvor;
- Str. Dr. Nicolae Staicovici, între Str. Izvor și Str. Dr. Pasteur;
- Str. Dr. Alexandru Vitzu, între Str. Izvor și Str. Dr. Ion Ghiulamila;
- Str. Mihail Cioranu, între Șos. Panduri și Calea 13 Septembrie;
- Str. Ion Popescu-Gopo, între Piața Arsenalului și Str. Sirenelor;
- Str. Uranus, între Calea 13 Septembrie și Str. Sabinelor.
Programul de acces în interiorul Catedralei Naționale duminică, 26 octombrie
- Între orele 07:30 și 10:00. Săvârșirea Sfintei Liturghii, în Catedrala Națională, de către un sobor desemnat oficial, compus din trei ierarhi din Capitală, 67 de preoți delegați de eparhiile din Patriarhia Română și 12 diaconi, deoarece la Sfințirea Altarului Catedralei, în 25 noiembrie 2018, au slujit doar ierarhi din eparhii, nu și preoți.
- La ora 10:15. Sosirea la Catedrala Națională a Sanctității Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, și a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
- Între orele 10:30 și 12:30. Slujba de Sfințire a picturii Catedralei Naționale săvârșită de cei doi Patriarhi, împreună cu un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. La încheierea slujbei de Sfințire a picturii se va citi Actul de sfințire.
- Între orele 12:30 și 20:00. Accesul credincioșilor pentru închinarea în Sfântul Altar. Se începe mai întâi cu invitații oficiali din interiorul Catedralei și continuând cu grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în spațiul piațetei Catedralei.
- La ora 20:00. Credincioșii care se vor afla în exteriorul gardului Catedralei Naționale vor avea acces la rândul de închinare la Sfântul Altar.
- Credincioșii se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naționale și în zilele următoare: 27, 28, 29, 30 și 31 octombrie 2025, inclusiv pe timpul nopții.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
