Serviciul Român de Informații (SRI) a oferit, la solicitarea HotNews, detalii suplimentare despre contractul SAFE semnat cu Digi România, precizând că serviciile furnizate de Digi fac parte dintr-un proiect numit OCCULT-AI.

• SRI a încheiat contracte pe SAFE care depășesc totalul de 460 de milioane de euro, iar acordul cu Digi constituie aproape jumătate din bugetul total al SRI.
• Serviciul a explicat motivele pentru care a ales să colaboreze direct cu Digi, fără organizarea unei licitații.
• HotNews a întrebat și despre preferința SRI pentru Digi față de alți operatori, precum Vodafone sau Orange, în care statul român deține o participație de 20%.

Obiectivele SRI cu platforma dezvoltată de Digi

SRI a răspuns întrebărilor HotNews subliniind că acordul cu Digi, în valoare de aproape 200 de milioane de euro, are ca scop „crearea unei platforme integrate pentru evaluarea modelelor locale de tip Large Language Model (LLM) specializate în securitatea cibernetică, precum și înființarea unui laborator de testare pentru aceste modele, în cadrul proiectului OCCULT-AI destinat capacităților cibernetice defensive și proactive.”

LLM se referă la produse tehnologice asemănătoare cu cele dezvoltate de OpenAI (ChatGPT), Anthropic (Claude) și Google (Gemini).

Implementarea unui model local de inteligență artificială pe serverele interne ale unei instituții oferă o mai bună securitate, evitând transmiterea datelor analizate către serverele companiilor mari din tehnologie (cum sunt ChatGPT, Claude sau Gemini). Un astfel de model poate funcționa complet offline, fără conectare la internet.

SRI a menționat că „acordul-cadru are o valabilitate de 48 de luni și stabilește condițiile generale pentru furnizarea serviciilor necesare implementării proiectului, activitățile specifice urmând a fi efectuate etapizat pe durata acestuia.”

„Valoarea anunțată public reprezintă suma maximă a acordului-cadru, implementarea proiectului desfășurându-se în conformitate cu clauzele contractuale și obiectivele asumate în cadrul Instrumentului SAFE”, a subliniat SRI.

Utilizarea soluțiilor dezvoltate de platforma LLM

„Proiectul urmărește crearea de capabilități avansate în domeniul securității cibernetice și al inteligenței artificiale, prin stabilirea unei infrastructuri pentru evaluarea, testarea și validarea modelelor de inteligență artificială axate pe securitate cibernetică. În plus, acest proiect ajută la întărirea rezilienței cibernetice și la dezvoltarea capacităților tehnologice naționale în domenii strategice.”, afirmă SRI.

SRI adaugă că „utilizarea acestor tehnologii și capabilități dezvoltate va avea aplicații atât în domeniul securității și apărării, cât și în cel civil, conferind proiectului un caracter dual.”

„Mai precis, soluțiile dezvoltate pot fi folosite pentru protejarea infrastructurilor și sistemelor informatice esențiale pentru securitatea națională, precum și pentru consolidarea securității cibernetice a serviciilor publice digitale, a infrastructurilor critice și a altor sisteme informatice utilizate de cetățeni și mediul economic.”, a adăugat SRI.

SRI nu detaliază preferința pentru Digi

Cu toate acestea, SRI nu a răspuns la o întrebare esențială adresată de HotNews: „De ce a ales Digi în locul altor operatori, precum Vodafone sau Orange, unde statul român deține o participație?”

Anterior, Orange a răspuns detaliat solicitării HotNews, menționând că a aflat din presă despre contractul semnat de SRI cu Digi, în condițiile în care dispune de „peste 3.000 de experți”. Statul român are o participație de 20% în Orange România.

SRI nu a explicat motivul alegerii Digi pentru acest contract, precizând doar baza legală pentru atribuirea acestuia prin „negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare” și modul în care au fost aprobate procedurile de achiziție în Parlament.

În esență, SRI menționează că a semnat un acord-cadru prin care va putea plasa comenzi repetate, explicând că nu a organizat o licitație deschisă deoarece legea îi permite să ocolească acest pas atunci când achiziționează produse pentru apărare și securitate, conform noilor reglementări europene care intră în vigoare în 2025.

Mai detaliat, Articolul 19 din regulamentul european SAFE, împreună cu ordonanța românească (OUG 62/2025), oferă statelor membre posibilitatea de a achiziționa mai rapid și prin proceduri simplificate (sau directe) – negociind fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare – tot ceea ce ține de întărirea industriei de apărare.

Explicațiile SRI în întregime:

„Proiectele finanțate prin Instrumentul SAFE sunt gestionate de instituțiile specificate în OUG nr. 62/2025 care se referă la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1.106 al Consiliului, în scopul consolidării industriei europene de apărare și pentru modificarea unor acte normative. ”

„Procedura de achiziție utilizată pentru atribuirea acordului-cadru – negocierea fără publicarea unui anunț prealabil – s-a desfășurat în conformitate cu art. 28 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2009/81/CE.”

„A fost solicitata aprobarea prealabilă a Parlamentului României pentru inițierea procedurilor de atribuire a acestui contract, conform art. 51 alin. (2) din OUG nr. 114/2011.”

Astfel, pe 13 mai 2026, în cadrul unei ședințe comune a Comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, a fost aprobată demararea procedurilor de achiziție pentru proiectul destinat finanțării prin SAFE, coordonat de SRI.

SRI are trei proiecte SAFE evaluat la 462 milioane de euro

Conform informațiilor furnizate de SRI, în mai 2026, birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au analizat solicitările Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații pentru aprobarea inițierii procedurilor de atribuire a contractelor aferente proiectelor propuse spre finanțare prin Instrumentul ‘Acțiunea pentru securitatea Europei’ (SAFE), conform Agerpres.

Documentul SRI consultat de HotNews indică faptul că Serviciul Român de Informații are de implementat trei proiecte SAFE, cu o valoare totală estimată de 462 milioane de euro: OCCULT – A.I. pentru capabilități cibernetice defensive și proactive – 200 milioane de euro, Capabilități mobile pentru furnizarea continuă de servicii digitale esențiale în caz de criză militară – 130 milioane de euro, și Helicoptere – 132 milioane de euro.

Ce explicații anterioare a oferit SRI

În prima reacție a SRI, din 4 iunie 2026, Serviciul a afirmat că „în conformitate cu reglementările aferente proiectului SAFE, se respectă clauza conform căreia cel puțin 65% din companiile implicate în proiect trebuie să fie din UE.” Aceasta înseamnă că proiectul României pentru finanțare prin SAFE contribuie la dezvoltarea industriei europene de apărare, întărind capabilitățile naționale în securitate cibernetică și inteligență artificială.”

„Platforma vizată răspunde unei necesități reale și recunoscute în consolidarea capacităților naționale de securitate cibernetică, în contextul amenințărilor în creștere, iar desfășurarea integrală a proiectului pe teritoriul României va stimula competențele tehnologice locale.

Proiectul are ca scop îmbunătățirea eficienței și vitezei de reacție prin automatizarea proceselor complexe de analiză și investigare a incidentelor de securitate cibernetică, aspecte esențiale pentru protejarea infrastructurilor critice și instituțiilor publice, precum și pentru dezvoltarea capabilităților naționale în domeniile inteligenței artificiale și securității cibernetice.”, a adăugat SRI la acel moment.