În primul semestru al anului, autoritățile publice și instituțiile statului au pus la bătaie 150 de miliarde de lei (echivalentul a circa 30 mld. euro) pentru achiziționarea de bunuri, lucrări și servicii. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, suma este cu circa 60 de miliarde de lei mai mică, în timp ce numărul procedurilor de achiziție s-a redus de la 17.368 la 12.862. Numărul licitațiilor va continua să scadă mai accelerat în semestrul al doilea, având în vedere că unul dintre cele mai importante programe finanțate de la bugetul de stat va fi oprit până la sfârșitul acestui an. Nici Planul Național de Redresare și Reziliență nu scapă de unele corecții pentru a reducere cofinanțarea internă. Pe de altă parte, nu prea mai există bani prin bugetele ministerele, situația fiind la limită, mai multe dintre ele neavând bani nici pentru plata salariilor, după cum a anunțat ministrul Economiei, Radu Miruţă. Și ca poza momentul să fie completă, nici economia nu se simte prea bine, potrivit datelor publicate ieri de Institutul Național de Statistică.
În primul semestru al anului, instituțiile statului au continuat să facă achiziții importante de diverse materiale și bunuri. Potrivit raportului Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, pentru aceste achiziții au fost organizate 6.513 licitații în valoare de 56,47 de miliarde de lei. De asemenea, pentru achiziția de lucrări au fost organizate 3.488 de proceduri cu o valoare de 80,74 de miliarde de lei, în timp ce pentru achiziția de servicii au fost organizate 2.861 de licitații pentru care s-au cheltuit 13,63 de miliarde de lei.
Bolojan anunță oprirea programul „Anghel Saligny”
Premierul Ilie Bolojan a anunţat că anul acesta nu se vor mai semna contracte noi pe programul „Anghel Saligny”, iar cele care sunt în prezent în plată vor fi eşalonate pe următorii 3 ani. El a explicat că Guvernul nu mai are cum să aloce atâţia bani din bugetele naţionale pentru aceste lucrări, ceea ce înseamnă că nu vor mai fi organizate nici licitații noi pentru a reduce cheltuielile bugetare. „Deci, pe programul «Anghel Saligny» am avut mii de contracte în fiecare localitate aproape şi am avut şi avem semnate contracte de aproximativ 52 de miliarde de lei, dintre care s-au dat în plată aproape jumătate, deci peste 20 de miliarde. Şi atunci, practic, în fiecare localitate din România, din banii guvernamentali se face câte ceva. O stradă care se asfaltează, pe care o văd oamenii, o reţea de apă sau de canalizare sau alte lucrări de gaz, de exemplu, şi în felul acesta am început foarte multe lucrări, fără să calculăm dacă avem banii să acoperim cheltuielile care vin dinspre constructori într-un timp de 2-3 ani de zile. Şi gândiţi-vă că nu avem aceşti bani. Şi atunci ce am decis? Şi în aceste zile închidem aceste decizii. Anul acesta nu vom mai semna contracte noi. Nu mai avem această posibilitate. Iar contractele care sunt astăzi în plată vor fi eşalonate în următorii 3 ani de zile”, a declarat Ilie Bolojan potrivit Agerpres.
În ciuda anunțului făcut de premier, pe SEAP curg anunțurile de licitații finanțate prin acest program, ceea ce arată că autoritățile locale forțează introducerea în acest program a unor investiții înainte ca Executivul să adopte actul normativ privind blocarea contractării.
Citește pe Antena3.ro
O femeie a așteptat 25 de ani să deschidă cadoul de nuntă primit de la prietena ei. Ce a găsit în cutie a lăsat-o fără cuvinte
Guvernul a pus ochii și pe PNRR
Reducerea cheltuielilor de la buget cu proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este următoarea țintă a Guvernului Bolojan. Guvernul discută deja despre un proiect de ordonanță de urgență prin care contractele aflate în stadii incipiente sunt denunțate unilateral, iar pentru cele mai avansate va fi nevoie de un aviz special din partea Executivului. Guvernul susține că am ajuns la o supracontractare pe anumite zone pe care bugetul de stat nu o poate susține în condițiile actuale. Nota de fundamentare a proiectului de OUG arată că există un „risc fiscal sistemic, iminent și de o gravitate excepțională”, dat fiind că pentru realizarea proiectelor e nevoie de cofinanțare de la buget. Supracontractarea proiectelor din fonduri europene afectează bugetul tocmai prin faptul că guvernul trebuie să cofinanțeze aceste proiecte. Astfel, potrivit art. 1 din proiectul de act normativ: „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanței de urgență, se suspendă încheierea sau emiterea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare și responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale”. De asemenea, contractele pentru care nu s-au inițiat proceduri de atribuire se vor suspenda unilateral.
Ministerele, fără bani de salarii
O veste proastă a venit și de la ministrul Economiei, Radu Miruţă, care a anunțat că mai multe ministere nu au bani pentru a acoperi plata salariilor pe luna august. „La Ministerul Economiei, pe calculele existente, în luna august, pentru care se vor plăti salariile în luna septembrie, nu sunt bani în buget pentru salarii şi situaţia asta este şi la alte ministere. Asta nu înseamnă că oamenii vor rămâne fără salarii, că m-am uitat în buget şi am identificat sume pe care să le pun deoparte, în proiecte care să nu fie afectate, pentru că au fost alocaţi bani pentru nişte proiecte care acum au ajuns la DNA şi nu sunt în stare să consume banii respectivi, i-am pus în partea pentru a plăti salarii şi sper să fac şi altceva cu ei”, a declarat Radu Miruţă într-o emisiune la Digi 24
Iașiul își face piste de biciclete de 11 mil. lei, fără TVA
Într-o perioadă în care guvernul taie în stânga și-n dreapta cheltuielile, autoritățile publice mai găsesc totuși bani pentru diverse achiziții. De exemplu, în această perioadă de maximă austeritate autoritățile de la Iași au ajuns la concluzia că ieșenii suferă foarte tare pentru că nu au o pistă de biciclete adevărată, pe care să pedaleze în jurul orașului. Pentru a corecta acest neajuns, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iași a organizat zilele acestea o licitație pentru construirea unei piste de biciclete de 17 km prin pădure (cu o lățime cuprinsă între 1 și 3 m). Valoarea licitației a depășit 11 milioane de lei, fără TVA, iar bani au venit de la Fondul pentru Mediu, adică din taxele de mediu plătite de firme. Planurile merg și mai departe, asociația având în pregătire un alt proiect care vizează construirea unei piste care să lege municipiul de patru comune suburbane – Ciurea, Bârnova, Holboca și Țuțora.
Graba pentru prinderea acestei finanțări se explică prin faptul că Guvernul urmează să suspende până la 31 decembrie 2025 toate procedurile privind evaluarea proiectelor și programelor, precum și toate proiectele și programele care urmau să fie lansate în acest interval la Administrația Fondului pentru Mediu. Singurele excepții vor fi programele Rabla plus și Rabla clasic, în limita a 200 de milioane de lei.
Dacă tot se mai găsesc bani, să fie cheltuiți cu cap
Dacă tot se anunță mari reduceri financiare, în cazul în care Administrația Fondului de Mediu tot mai are bani disponibili pentru investiții, ei ar trebui canalizați spre zonele unde România are grave probleme. De exemplu, spre investițiile în rezolvarea problemelor cu gunoaiele, calitate aerului în marile orașe, unde avem pe rol mai multe proceduri de infringement. Unele dintre acestea au ajuns deja și la Curtea de Justiție a Uniunii Europeane (CJUE), unde am și fost condamnați la plata unor amenzi usturătoare pentru bugetul de stat.
Economia, creștere foarte mică
România a înregistrat în primul semestru al anului 2025 o creştere economică de numai 0,3%, potrivit unui comunicat al INS. Pe serie ajustată sezonier, PIB a crescut cu 1,4% în primele şase luni ale anului. În trimestrul II 2025, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,2% (serie ajustată sezonier), iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul Intern Brut s-a majorat cu 2,1% (tot serie ajustată sezonier). Această creștere subțire a economiei are la bază și o revizuire a indicatorilor de raportare din 2024 de către INS. Rezultatele anunțate ieri de Statistică nu sunt însă o surpriză, atât guvernatorul BNR, cât și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizând asupra acestui lucru. Ministrul Finanțelor a vorbit chiar despre riscul unei recesiuni la care ne putem aștepta în orice moment. Cum arată economia după primele șase luni ale anului:
- Comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut cu aproape 5% în primele șase luni din 2025 comparativ cu perioada similară a anului trecut;
Producția industrială din România a scăzut cu 2% în prima jumătate a acestui an;
Cifra de afaceri din industrie a crescut cu 3,1% în primul semestru din 2025;
Exporturile României au crescut cu 3,1% în primele şase luni din 2025, la 47,7 miliarde de euro, iar importurile au crescut cu 4,9%, la 64,4 miliarde euro;
Datoria externă totală a României a crescut, în perioada ianuarie-iunie, cu 7,48 de miliarde de euro, până la 212,37 de miliarde de euro, arată datele Băncii Naţionale a României.
Vine vinerea neagră?
Un moment foarte așteptat de Guvernul Bolojan este cel de astăzi, când agenția de Fitch Ratings reanalizează calificativul conferit țării noastre în iulie. Verdictul agenției ar putea fi o gură de oxigen pentru Executiv sau s-ar putea transforma într-un coșmar pentru țara noastră, dacă vom fi plasați în categorie „junk”, adică nerecomandată investițiilor. La evaluarea din iulie țara noastră a primit ratingul BBB- cu perspectivă negativă, ceea ce ne-a aruncat la limita inferioară a scalei de investiții. Verdictul de astăzi este extrem de important și din perspectiva faptului că pe 12 septembrie va avea loc revizuirea ratingului de către Moody’s, iar pe 10 octombrie – de către agenția Standar&Poor’s.
