Gradul de dificultate al subiectelor de la Bacalaureat este unul din
ce în ce mai scăzut. După sesiunea de toamnă 2025, profesorii
vorbesc despre teme „banale” și rezultate „fals-pozitive”,
ba chiar o manevră mârșavă a sistemului de a-și ascunde
incompetența. În acest context, expertul în educație Marian Staș
propune, fără menajamente, extirparea completă a examenului
maturității, pe care îl consideră o relicvă și o formă fără
fond.
Notele la Bacalaureatul de toamnă 2025 ar putea fi mari, în mod artificial FOTO Arhivă
Nota de trecere nu ar trebui să reprezinte o problemă la sesiunea
de toamnă a Bacalaureatului, atât timp elevii știu să scrie și
să citească, afirmă un profersor de istorie. La Limba Română, de
asemenea, subiectele au fost catalogate drept „generoase”.
În plin val de critici privind dificultatea extrem de redusă a
subiectelor de la sesiunea de toamnă a Bacalaureatului 2025,
expertul în educație Marian Staș afirmă tranșant că problema nu
e nouă, ci parte a unui „joc malonest” practicat de ani buni.
Rezultate
istorice, fals-pozitive. „O manevră mârșavă”
Corneliu
Riegler, profesor
de istorie la
Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București, a
comentat,
în exclusivitate pentru Adevărul, gradul de dificultate al
subiectelor
de
la
proba
obligatorie
a
profilului:
„Dacă știu să scrie, vor lua notă de trecere fără
niciun fel de problemă. Cu o minimă conștiinciozitate, se putea
lua ușor peste 9.50.”
El
a adus o critică dură către
Ministerul Educației, afirmând că gradul de dificultate al
subiectelor a fost scăzut intenționat, pentru a obține rezultate
„fals-pozitive”.
„În 36 de ani de când predau, n-am văzut subiecte atât de
ușoare! În ceilalți ani, la istorie, subiectele din sesiunea a
doua aveau același grad de dificultate ca și în prima. Acum, e
clar că gradul de dificultate a fost scăzut intenționat
(…) E o manevră mârșavă, pentru că ministerul vrea să își
ascundă incompetența și declinul educației. Dând subiecte extrem
de ușoare vor apărea rezultate fals pozitive”, spune
profesorul.
Caragiale, un „bilet” spre note de peste 7
La
proba de Limba și literatura română, percepția dominantă în
rândul profesorilor a fost aceea că subiectele au fost nu doar
accesibile, ci „generoase” în adevăratul sens al
cuvântului.
Profesoara Ruxandra Achim, de la Colegiul Național
„I.L. Caragiale” din București, a explicat că alegerea unui
text semnat de Caragiale pentru subiectul al III-lea (eseul) ar putea
facilita, semnificativ, rata de succes a elevilor:
„Aș
considera că sunt chiar generoase. În privința subiectului al
treilea, cel care vizează redactarea eseului, un text semnat de
Caragiale este mult mai accesibil decât textele poetice, din
perspectiva elevilor de liceu.”
Potrivit acesteia,
toate cerințele au fost formulate limpede, fără capcane sau
ambiguități, punând accent pe atenția și concentrarea
elevilor:
„Vorbim, în primul rând despre atenție.
Presupunem că un elev de liceu are atenția suficient
de exersată încât să nu aibă probleme în identificarea unor
sensuri ale cuvintelor, unor motive, așa cum sunt ele solicitate în
cerințe”, susține profesoara.
Un element
esențial remarcat de profesoară este ponderea uriașă a primului
subiect: 50 de puncte, la care se adaugă 10 puncte din oficiu. Un
start care garantează nota minimă pentru promovare.
„Nota de trecere se va lua, cu siguranță.
Eu cred, mai degrabă, că se vor lua note începând
cu 7 în sus, fără mari eforturi”, a mai
adăugat Ruxandra Achim.
„Nu
e nimic nou sub soare”
Expertul
în educație, Marian Staș subliniază că problema
Bacalaureatului nu e o noutate apărută în această sesiune, ci
rezultatul unei degradări constante a standardelor.
„Am să joc
rolul de Avocatul Diavolului în toată aceasă poveste. Mi se pare
surprinzător faptul că, exact acum, profesorii au spus că sunt
ușoare subiectele, lucru care se întâmplă de câțiva ani buni”,
afirmă el, pentru Adevărul.
În opinia sa,
examenul nu mai testează cunoștințe solide de istorie sau limba
română, ci doar abilități minime de înțelegere a textului:
„Subiectele
I și II sunt, de fapt, recunoaștere și înțelegere de text. Sunt
foarte multe voci, inclusiv eu, care au analizat această poveste și
au spus că doar Subiectul III presupune să cunoști ceva brumă de
română și istorie, subiect care are acordate doar trei puncte”,
spune el, lucru susținut și de către profesori.
În contextul în
care Bacalaureatul, așa cum funcționează în prezent, menține de
ani de zile o abordare care favorizează promovarea facilă, surpriza
pentru Marian Staș nu o reprezintă conținutul subiectelor, ci din
momentul în care opinia publică sau profesorii decid să-l
considere un eveniment neobișnuit.
„Dacă ne uităm la toate subiectele din ultimii 10 ani,
constatăm că jocul malonest al celor care le-au propus e unul de
cursă lungă și în formă continuată. Ei știu foarte bine că în
învățământul preuniversitar, calitatea educației este foarte
slabă și atunci, dau niște subiecte de genul acesta, cu
majoritatea itemilor de recunoaștere de text, astfel încât lumea
să poată lua note de trecere.
Nu e nimic nou sub soare în povestea asta. (…) De ce am spus că
joc rolul de Avocat al Diavolului? Nu pot să nu fac o legătură cu
contextul în care ne aflăm, unul inconfortabil pentru educație și
cu transformări importante. Sistemul este zguduit de tot ce se
întâmplă, iar acum se leagă de Bacalaureat.
Sistemul, reprezentat prin profesorii care fac subiecte, prin
comisiile care le validează, delegitimează calitatea educației.
Nimeni altcineva. Nu este un lucru care caracterizează mandatul
noului Guvern”, a adăugat Staș.
Contrastul dintre Real și Uman
Staș evidențiază și o discrepanță între modul în care
sunt concepute subiectele la Română și Istorie și cele de la
Matematică:
„Culmea, subiectele la Matematică de la BAC sunt mult mai
cinstite. E corectă pentru tot românul de clasa a XII-a căruia
vreau să îi testez, în medie, câtă matematică știe. Un copil
care învață cinstit nu ar trebui să aibă nevoie de meditații ca
să ia nota 6.”
Cei mai mulți candidați care au avut de susținut proba obligatorie
la Matematică sunt absolvenți ai liceelor tehnologice. Nici
subiectul pe care aceștia l-au avut de rezolvat nu a avut un grad de
dificultate deosebit, însă le-a putut pune probleme acelor elevi
aflați la limită, care au vizat strict nota minimă. Care ar putea
fi verdictul pentru candidați?
„Cu această variantă, 9, a fost mai greu să iei și 10, dar
și 5”, a remarcat profesorul de matematică Titu Vîrban,
pentru Adevărul.
Examenul de Bacalaureat, o relicvă a sistemului
educațional
Chiar și așa, critica lui Staș se
extinde la întreaga structură a examenului:
„Examenul de Bacalaureat, în sine, așa cum este acum, de
ani la rând repet, e lovit de nulitate. E croit prost din cap până
în picioare. Este o birocrație, un punct de bifat, o formă fără
fond și industrie de făcut bani din meditații. E o relicvă și o
fosilă din ceea ce înseamnă sistemul vechi educațional și
trebuie a fi transformat profund, lucru care nu se poate face decât
în condițiile unui model curricular nou.”
El
subliniază, încă o dată, faptul că problemele nu țin de un Guvern sau
altul, ci de felul în care Bacalaureatul a fost construit și
menținut de sistemul educațional.
Soluția radicală:
BAC-ul la muzeu
Ca remediu, Marian Staș propune
eliminarea completă a Bacalaureatului:
„Soluția este BAC-ul la muzeu! Ai absolvit 12 clase? Da. Ai
rămas corigent? Nu. Ai repetat vreun an? Nu. Atunci du-te, cu
Dumnezeu înainte și fă-ți viața. Nu-ți trebuie o astfel de
hârtie care oricum n-are nicio valoare.”
Potrivit
expertului, universitățile ar trebui să preia și să își asume rolul de certificare
a cunoștințelor, prin propriile examene de admitere, iar examenul
de Bacalaureat, scos complet din sistemul public.
„Scot această piesă (Bacalaureatul), pentru că nu are
valoare. Este o mașinărie de făcut bani de meditații care nu are
nicio relevanță asupra a câtă carte știu copiii de fapt. Învață
mecanic, dau bani de meditații și, la final, nu rămân cu nimic”,
este el de părere.
Staș adaucă o critică și în
privința evaluării competențelor digitale și lingvistice, pe care
le consideră inutile:
„Competențele, iar mi se par o
porcărie. Eu n-am auzit vreun copil să fie respins la vreuna din
competențe.”
Concluzia finală? Sistemul
educațional trebuie reconstruit, iar punctul de cotitură în care
se află să ducă la o transformare reală, adaptată cerințelor
prezentului.
„BAC-ul este un atavism care nu mai are ce căuta în
societate. Sper ca toată această tulburare de acum să arunce în
aer sistemul și să îl așeze pentru secolul XXI. În acest moment,
e lovit de nulitate”, conchide Marian Staș.
Când
vom afla rezultatele sesiunii de toamnă
Sesiunea de toamnă a examenului de Bacalaureat
2025 a debutat pe data de 4 august, cu probele de competențe
(lingvistice și digitale), și a continuat între 11 și 14 august
cu probele scrise. Rezultatele inițiale se afișează pe 18 august,
contestațiile se depun între 18 – 20 august, iar rezultatele finale
sunt programate pe 26 august.
Numărul de înscriși, de
aproximativ 30.200, este cel mai mic din ultimii 21 de ani. Profilul
candidaților este preponderent format din absolvenți ai promoțiilor
anterioare sau elevi, care au picat una sau mai multe probe în
sesiunea de vară.
