Atacurile rusești de noaptea trecută, cu drone și artilerie asupra regiunii Herson din Ucraina, au provocat moartea a două persoane și rănirea a cel puțin 17, au anunțat autoritățile ucrainene pe 24 octombrie, în timp ce președintele Volodimir Zelenski se pregătește pentru discuții la Londra cu aliații occidentali ai Kievului, pe care i-a presat să furnizeze mai multe arme cu rază lungă de acțiune.
Între timp, oficialii din regiunea care înconjoară Moscova au declarat că cinci persoane au fost rănite din 24 octombrie în atacul cu dronă asupra unui bloc de apartamente.
Ucraina a efectuat numeroase atacuri cu drone în Rusia, dar majoritatea vizează infrastructura energetică și militară, iar atacurile asupra Moscovei sunt rare.
Kievul încearcă să își extindă capacitatea de a submina puterea Rusiei de a susține invazia totală, care se apropie de împlinirea a patru ani în februarie, prin achiziționarea mai multor arme cu rază lungă de acțiune și obținerea permisiunii din partea Statelor Unite și a țărilor NATO de a le utiliza.
Urmările atacului de la Herson din 24 octombrie 2025.
Este de așteptat ca premierul britanic Keir Starmer să-și îndemne aliații să furnizeze Ucrainei mai multe rachete cu rază lungă de acțiune atunci când îl va găzdui pe Zelenski la o reuniune a Coalition of the Willing, un grup de peste 20 de țări. De asemenea, este de așteptat să îndemne statele partenere să ajungă la un acord pentru a utiliza activele rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina.
Regele Charles l-a primit vineri pe Zelenski la Castelul Windsor, înainte de întâlnirea coaliției, la care mulți dintre lideri iau parte prin videoconferință.
Susținătorii Kievului vor să intensifice presiunea asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului sau cel puțin pentru a-l obliga pe Putin să accepte un armistițiu, lucru pe care președintele rus l-a respins până acum.
Rusia a atacat zilnic Ucraina cu drone și rachete, provocând numeroase victime civile, în timp ce avansează lent pe linia frontului.
„Singura persoană implicată în acest conflict care nu vrea să oprească războiul este președintele Putin”, a declarat Starmer înainte de întâlnirea Coalition of the Willing.
Aceasta se întâmplă la două zile după ce Statele Unite au impus noi sancțiuni Rusiei pentru prima dată de când președintele Donald Trump și-a început al doilea mandat în ianuarie, lovind LUKoil și compania de stat Rosneft – cele mai mari companii petroliere ale țării – cu sancțiuni pe care Trump le-a descris ca fiind „extraordinare”.
Uniunea Europeană le-a urmat exemplul pe 23 octombrie, acceptând o „interdicție mai strictă a tranzacțiilor” asupra Rosneft și Gazpromneft, o filială a gigantului rus controlat de stat Gazprom. De asemenea, a vizat gazul natural lichefiat (GNL) rusesc și a restricționat mișcările diplomaților ruși în interiorul UE. Marea Britanie a sancționat Rosneft și LUKoil săptămâna trecută.
Evoluții diplomatice
Sancțiunile SUA au urmat unei serii rapide de evoluții diplomatice. Pe 16 octombrie, Trump a vorbit la telefon cu Putin și a anunțat că se va întâlni în curând cu președintele rus la Budapesta.
Zelenski a avut o întâlnire cu Trump la Casa Albă pe 17 octombrie fără un acord ca Statele Unite să furnizeze Ucrainei mult doritele rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune.
Aceste evoluții au stârnit îngrijorare la Kiev și în Europa, fiind un indiciu că Trump renunță la creșterea presiunii asupra Rusiei pentru a opri invazia și a negocia cu bună-credință. Însă, Casa Albă a declarat pe 21 octombrie că nu va exista un summit SUA-Rusia în „viitorul imediat”, iar Trump a spus că posibilitatea unei „întâlniri irosite” l-a determinat să amâne planurile.
„Îi oferim în repetate rânduri lui Putin șansa de a pune capăt invaziei sale inutile, de a opri masacrele și de a-și rechema trupele, dar el respinge în mod repetat aceste propuneri și orice șansă de pace”, a declarat Starmer într-un comunicat. „Trebuie să creștem presiunea asupra Rusiei și să ne bazăm pe acțiunea decisivă a președintelui Trump.”
Întâlnirea Coalition of the Willing are loc și la o zi după ce liderii Uniunii Europene, reuniți la Bruxelles, nu au reușit să ajungă la un acord privind utilizarea activelor statului rus înghețate pentru finanțarea Ucrainei, după ce Belgia – unde se află majoritatea banilor – și-a exprimat îngrijorările juridice și tehnice cu privire la propunere.
În prezența lui Zelenski, liderii UE s-au angajat însă „să se asigure că nevoile financiare ale Ucrainei vor fi acoperite în următorii doi ani”, a declarat președintele Consiliului European, Antonio Costa, după summit.
„Rusia ar trebui să ia act de acest lucru. Ucraina va avea resursele financiare de care are nevoie pentru a se apăra împotriva agresiunii Rusiei”, a spus Costa.
Articol scris de serviciile ucrainean și rus ale RFE/RL
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
