Partidul Oamenilor Tineri se dovedește, în ultima vreme, printr-o serie de inițiative legislative depuse la Parlament de unul dintre deputații acestei formațiuni, mai mult apropiat ideologic de mișcările progresiste de stânga, decât de curentul suveranist și conservator de care se revendică.
Cel puțin șase proiecte de lege scrise de deputatul POT Sergiu Lucian Matei demonstrează acest lucru. Mai interesant decât atât este și faptul că aceste proiecte sunt sprijinite, prin semnătura existentă în tabelul de susținere, de însăși lidera partidului, Anamaria Gavrilă. Aceste proiecte urmăresc ca orice PUG, PUZ sau PUD să conțină obligatoriu măsuri privind „mobilitatea urbană sustenabilă”, tăierea cu 50% a subvenției partidelor politice în cazul unui deficit bugetar mai mare de 3% sau înființarea unei „Declarații de angajament electoral” pentru aleși locali. Alte proiecte se referă la educația civică digitală în școli, la care să participle și ONG-urile, sau înființarea, până la finalul anului viitor, în localitățile cu peste 5.000 de locuitori, a centrelor de colectare separată prin aport voluntar. Un al șaselea proiect vrea să impună avantaje absolute pentru prosumatorii care consumă în interes propriu energia electrică produsă din surse regenerabile.
Este vorba despre Proiectul de lege nr. 345 din 6 octombrie 2025 privind modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 în vederea promovării mobilității urbane sustenabile, despre Proiectul de lege nr. 343 din 6 octombrie 2025 privind modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, despre Proiectul de lege nr. 341 din 6 octombrie 2025 privind răspunderea candidaților aleși pentru promisiuni electorale, despre Proiectul de lege nr. 265 din 17 septembrie 2025 privind educația civică digitală și responsabilitatea online în școli, despre Proiectul de lege nr. 346 din 6 octombrie 2025 privind modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 în vederea implementării centrelor de colectare prin aport voluntar și despre Proiectul de lege nr. 347 din 6 octombrie 2025 privind modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, în vederea prioritizării prosumatorilor și a legalizării autoconsumului.
Toate aceste proiecte de lege se află, în acest moment, în dezbaterea Camerei Deputaților.
Mobilitatea sustenabilă
Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 în vederea promovării mobilității urbane sustenabile, inițiat de deputatul POT Sergiu Lucian Matei, dorește să reglementeze faptul că „toate planurile urbanistice generale (PUG), zonale (PUZ) și de detaliu (PUD) care vizează dezvoltări în mediul urban trebuie să conțină obligatoriu măsuri privind mobilitatea urbană sustenabilă”. Aceste măsuri urmează să includă, „fără a se limita la acestea”, „infrastructură pentru biciclete și alte mijloace de transport nepoluant, interconectarea cu transportul public, amenajarea de spații pietonale și trasee sigure pentru persoane cu mobilitate redusă”.
În inițiativa legislativă propusă, se prevede că „emiterea avizelor pentru PUZ-uri sau PUD-uri în lipsa unui plan de mobilitate urbană durabilă aprobat la nivel local este interzisă” și că „planul de mobilitate urbană durabilă devine parte integrantă a documentației de urbanism”.
Citește pe Antena3.ro
A fost stabilită cauza morții lui Felix Baumgartner. Procurorii spun că parapanta era în stare perfectă
Mai mult, proiectul stabilește că, începând cu anul 2026, niciun proiect urban finanțat din fonduri publice sau europene nu poate fi apelat fără integrarea măsurilor de mobilitate durabilă.
În expunerea de motive care însoțește acest proiect legislativ, inițiatorul susține că „România, ca stat membru al UE, și-a asumat o serie de angajamente în ceea ce privește tranziția către o economie verde și digitală, unul dintre obiectivele strategice fiind acela al reducerii emisiilor de carbon și al promovării unei mobilități urbane sustenabile”, dar și că aceste angajamente sunt reflectate în PNRR. De asemenea, deputatul POT susține că „articolul 44 din Constituție, privind garantarea dreptului la proprietate, nu poate fi interpretat în sensul de a împiedica adoptarea unor măsuri legislative sau administrative în interes general, cum sunt cele din domeniul mobilității sustenabile”.
Proiectul de lege a fost avizat negativ de Consiliul Economic și Social (CES), iar Guvernul a transmis Parlamentului că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. La Senat, Comisia pentru Administrație Publică a transmis Plenului un raport de respingere, legea picând, la vot, cu 76 de voturi la 6 și 33 de abțineri. Printre cei care s-au abținut s-a numărat și senatorul PSD Ionel Carp. Proiectul se află, în prezent, la vot final în Camera Deputaților.
Vrea să lase partidele fără subvenție
Al doilea proiect de lege, care vizează modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, poartă semnătura aceluiași deputat POT Sergiu Lucian Matei, deși atât conținutul, cât și expunerea de motive par, mai degrabă, a fi fost scrise de cineva de la USR.
Concret, proiectul vrea să legifereze că „finanțarea publică a partidelor politice se acordă proporțional cu numărul de voturi valabil exprimate, obținute la alegerile parlamentare și locale, cu activitatea politică desfășurată și între perioadele electorale, gradul de transparență financiară și respectarea obligațiilor de raportare și participarea la lucrările parlamentare și implicarea în activități comunitare”.
În acest sens, proiectul vizează că „subvențiile pot fi reduse proporțional, până la 100%, în cazul constatării unor perioade de inactivitate politică semnificativă, al aplicării de sancțiuni legale ori al nerespectării obligațiilor de transparență și raportare”. O altă prevedere vizează faptul că „bugetul anual aprobat pentru finanțarea publică a partidelor politice nu poate depăși 0,01% din produsul intern brut al României, estimat pentru anul bugetar respectiv. Sumele alocate și neutilizate în cursul unui exercițiu bugetar se restituie automat la bugetul de stat”.
Lucrurile nu se opresc aici, ci mai dorește legiferarea faptului că „în situația în care deficitul bugetar anual al României depășește pragul de 3% din PIB, subvențiile acordate partidelor politice se reduc automat cu 50% în anul următor”. Nu în ultimul rând, proiectul de lege prevede că „toate cheltuielile efectuate din fonduri publice sunt înregistrate într-un registru digital public, accesibil în timp real, arhivat electronic pentru o perioadă de 10 ani”.
Nici această inițiativă nu a primit avize favorabile, nici din partea CES, nici din partea Consiliului Legislativ și nici din partea Autorității Electorale Permanente. Iar Guvernul a lăsat la latitudinea Parlamentului să decidă.
La Senat, Comisia Juridică a transmis Plenului un raport negativ, iar legea a picat cu 74 de voturi la 328 și 12 abțineri. Printre cei care s-au abținut se află și senatorii PSD Ionel Carp și Victoria Stoiciu. Camera Deputaților este forul decizional.
Registrul promisiunilor electorale
Iar seria acestui tip de proiecte de lege continuă cu cea privind răspunderea candidaților aleși pentru promisiuni electorale. Același deputat POT vrea ca „fiecare candidat ales în funcția de primar, de președinte al consiliului județean sau în funcții executive la nivel local sau central să aibă obligația de a depune, în termen de 30 de zile de la validarea mandatului, un formular standardizat, intitulat «Declarație de angajament electoral», la Autoritatea Electorală Permanentă”.
Această declarație „include exclusiv promisiuni electorale programatice, măsurabile și cu impact administrativ. Documentul este public și se publică pe site-ul instituției din care face parte alesul și în Registrul Național al Promisiunilor Electorale (RNPE)”.
Proiectul de lege arată că pentru parlamentari această raportare „are caracter recomandativ și se publică doar în scop informativ”, însă, în schimb, „nerespectarea obligației de depunere a declarației sau a raportului atrage o amendă de la 10.000 la 50.000 de lei”. „Rapoartele false, incomplete sau nerespectarea angajamentelor electorale vor fi investigate de AEP, care poate sesiza ANI sau instanța de contencios administrativ și duce la imposibilitatea aplicării pentru o nouă candidatură. Aleșii care nu respectă niciunul dintre angajamentele declarate pot fi supuși unei proceduri judiciare privind interdicția de a candida pentru aceeași funcție în următorul ciclu electoral. Această interdicție se aplică doar în urma unei hotărâri judecătorești definitive, în baza unui raport consolidat emis de AEP”.
Și acest proiect de lege a primit avize negative atât din partea Consiliului Economic și Social, cât și a Consiliului Legislativ. Nici AEP nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, iar Comisia Juridică și Comisia pentru Administrație Publică a Senatului au transmis un raport comun de respingere. La data de 29 septembrie 2025, Plenul Senatului a respins adoptarea proiectului, cu 89 de voturi la 29 și o abținere. Abținerea aparține senatorului PSD Dan Cașcaval. Urmează ca legea să intre în dezbaterea Camerei Deputaților.
Niciuna dintre legile inițiate nu a primit susținere din partea Senatului. Picate în bloc, cu avize negative
O altă lege inițiată de parlamentarul POT dorește reglementarea ca, începând cu anul școlar următor intrării în vigoare a prezentei legi, „disciplina «Educație civică digitală» să se introducă obligatoriu pentru clasele V-X în planurile-cadru ale Ministerului Educației”. Proiectul mai vizează că „programa va include drepturi și responsabilități digitale, combaterea dezinformării, siguranța online, etica și empatia digitală, discursul online și gândirea critică”.
Mai departe, „Ministerul Educației va asigura formarea profesorilor pentru predarea noii discipline, prin cursuri acreditate ori prin cooptarea unor specialiști în domeniu, care au absolvit și o formă de pregătire didactică adecvată”. În textul inițiativei se mai propune că „elevii vor participa la proiecte practice, campanii de informare digitală, dezbateri, simulări civice și inițiative educaționale cu tematică digitală. Se încurajează colaborarea școlilor cu ONG-uri și instituții relevante pentru educație digitală responsabilă”.
Nici de această dată CES nu a dat un aviz pozitiv, iar Guvernul a transmis Parlamentului că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. Legea urmează să intre la vot în Plenul Camerei Deputaților, iar Senatul este forul decizional.
Colectarea separată voluntară a deșeurilor
Cel de-al cincilea proiect de lege din această serie vrea ca „fiecare unitate administrativ-teritorială cu o populație de peste 5.000 de locuitori să fie obligată să înființeze și să opereze cel puțin un centru de colectare prin aport voluntar (CAV) până la data de 31 decembrie 2026”. Aceste centre CAV „vor permite colectarea separată a deșeurilor voluminoase și periculoase din gospodării și alte fluxuri prevăzute de legislația în vigoare”.
În același text de lege se mai arată că „autoritățile administrației publice locale care nu respectă această obligație vor fi sancționate cu suspendarea temporară a accesului la fonduri nerambursabile naționale sau europene destinate gestionării deșeurilor” și că „începând cu anul 2027, lipsa unui centru CAV funcțional atrage obligativitatea implementării unui plan corectiv aprobat de Garda Națională de Mediu”.
În expunerea de motive, deputatul Sergiu Lucian Matei susține: „România s-a angajat, în mod expres, prin PNRR să înființeze cel puțin 565 de centre de colectare prin aport voluntar până la finalul anului 2026”. Ei, bine, și această inițiativă a primit avize negative din partea CES și a Consiliului Legislativ. Iar Senatul a respins-o cu 87 de voturi la 29 și o abținere.
Avantaje pentru prosumatori
Nu în ultimul rând, același deputat a mai redactat un proiect de lege prin care „producătorii de energie electrică din surse regenerabile care consumă integral sau parțial energia produsă pentru consum propriu, denumiți prosumatori, beneficiază de prioritate absolută la racordarea la rețea, autorizare și sprijin instituțional”.
Conform proiectului, „operatorii de distribuție au obligația de a facilita fără întârzieri justificative racordarea prosumatorilor la rețea, în cel mult 45 de zile de la solicitare, sub sancțiunea unei amenzi contravenționale între 20.000 și 100.000 de lei”. Textul de lege mai reglementează că „prosumatorii nu pot fi supuși niciunei taxe, contribuții sau obligații financiare suplimentare pentru energia produsă și autoconsumată”.
Nici această lege nu a trecut de Senatul României.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
