Stăm de vorbă cu Oana Constantin, muzeograf la Muzeul Țăranului Român, organizatorul târgului de anul acesta, căreia i-am adresat câteva întrebări pentru cititorii Cotidianul.
–Noi ne-am îndepărtat de zona satelor, dar Muzeului Țăranului Român micșorează această distantă și nu doar fizic. Icoanele alcătuiesc un spațiu al Bisericii, însă noi le găsim acum nu doar în muzeu, ci și în afara lui, în curte, sunt ca o extensie, ca o invitație.
-Ceea ce se găsește în muzeu, ca și obiect, meșterii continuă această tradiție, dar o fac în ziua de astăzi cu mai multe inovații, cu modele și simboluri tradiționale, pe care le reproduc într-o manieră personală.
–Vedem, de asemenea, ţesături, podoabe, obiecte din lemn, din ceramică, din piele, ii, jucării și covoare, aduse de chiar creatorii lor, dar și costume vechi aduse de anticari.
-Mobilier și obiecte vechi din gospodăria țărănească, pentru că avem și așa ceva în curtea muzeului, aduse tot de anticari. De asemenea, aș aminti și de publicații etnografice.
–Nu lipsesc prăjiturile, turta dulce, ciocolata, plantele de leac sau băuturi, precum ţuica, dar anunțați și că ”sunt ultimele zile de dulce înainte de intrarea în Postul Crăciunului…”
-Ar putea fi, într-adevăr, ultimele zile în care vizitatorii să se mai poată răsfăța cu prăjituri de casă, turtă dulce, ciocolată de casă, dulcețuri. Noi însă nu obligăm oamenii să intre la post, precizarea a fost făcută din punct de vedere etnografic, în sensul că lumea satului era mult mai atentă la ceea ce însemna îngrijirea trupului și sufletului înainte de sărbătorirea Nașterii lui Iisus.
–Ce ne puteți spune despre cei care vă trec pragul?
-În general, cei care vin an de an la târgul organizat de Muzeul Țăranului Român vin și ca să se întâlnească, nu doar să cumpere, cu o parte din meșteri, s-a creat o afinitate. Bineînțeles, ei și cumpără, pentru că este modalitatea prin care îi ajută pe meșteri. Noi îi recunoaștem pe cei care ne trec pragul de fiecare dată la târgurile organizate de muzeu.
-Publicul dvs este unul diferit?
-Cei care sunt într-adevăr dornici să viziteze târgul fac foarte bine diferența dintre cele organizate de MȚR și celelalte tîrguri care apar pe oriunde și găsești ce vrei și ce nu vrei, în toate colțurile Bucureștiului…
–Vin mai mulți, mai puțini oameni la târg?
-Mai puțini din păcate și referindu-ne la vârstă cred că e vorba de partea aceasta de mijloc. Publicul nu este nici foarte tânăr, nici foarte în vârstă.
–Mai sunt două zile în care vizitatorii vă pot trece pragul… Am găsit numeroase idei de cadou pentru Sărbătorile de iarnă…
-E foarte ușor să deosebești un lucru ștanțat, pe care îl găsești la orice magazin, de un obiect care poate mai are și mici imperfecțiuni, lucru care i-a scăpat sau a fost o semnătură ascunsă a meșterului tocmai pentru a-l face mai deosebit, mai atractiv, mai unicat. Cei care chiar își doresc să achiziționeze un cadou de la MȚR vin aici pentru că apreciază genul acesta de obiect, atins de mâna omului. Se vede că și-a pus acolo o parte din timpul lui, din cunoștințe, din aplecarea lui față de ce înseamnă meșteșug, din acumulările pe care le-a avut de-a lungul anilor.
Muzeul Național al Țăranului Român marchează sfârșitul toamnei și ultimele zile de dulce dinaintea Postului Crăciunului. Eveniment de tradiție, Târgul Arhanghelilor Mihail și Gavriil a început vineri, va fi deschis până duminică, poate fi vizitat între orele 10.00 și 18.00 și promite să devină un loc al întâlnirii dintre tradiție, meșteșug și patrimoniu viu.
Peste 50 de meșteri populari, anticari și artiști din toate zonele țării aduc tradiția la București, însă Târgul Arhanghelilor este mai mult decât o expoziție cu vânzare este ”o întâlnire cu rost”, spun organizatorii.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
