USR și PNL ar dori ca Guvernul să organizeze alegerile locale parțiale pentru funcția de primar general al Capitalei în cursul lunii noiembrie. În schimb, PSD nu pare să fie de acord și ar dori ca aceste alegeri să fie organizate în primăvara anului viitor. Niciuna dintre tabere, însă, nu își pune problema încălcării legislației în vigoare, care prevede exact termenul până la care deja ar fi trebuit ca aceste alegeri parțiale să aibă loc. Termen care s-a împlinit duminică, 24 august 2025. Juriștii afirmă chiar că această depășire a termenului legal poate întruni elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, iar sarcina respectării legislației în această materie îi revine însuși premierului Ilie Bolojan.
Cunoscutul avocat Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), arată că alegerile parțiale pentru Primăria Capitalei reprezintă o obligație legală și nu o opțiune politică. „Există o regulă care prevede obligativitatea organizării alegerilor locale parțiale. Codul Administrativ, prin articolul 149 alineatul 8 și prin articolul 160 alineatul 11, stabilește un termen imperativ de maximum 90 de zile de la constatarea încetării mandatului primarului sau de la dizolvarea consiliului local. Este o obligație strictă”, susține specialistul în drept.
Astfel, la data de 25 mai 2025, funcția de primar general al Municipiului București a devenit vacantă, odată cu demisia lui Nicușor Dan. Acest eveniment a declanșat automat mecanismul prevăzut în Codul Administrativ, respectiv organizarea alegerilor parțiale în termen de maximum 90 de zile.
De atunci, au trecut 5 zile din luna mai, 30 de zile din luna iunie, 31 de zile din luna iulie, rămânând, așadar, doar încă 24 de zile din luna august a anului 2025 pentru respectarea acestui termen. Termen care s-a împlinit chiar duminică, 24 august 2025.
Adrian Toni Neacșu: Ilie Bolojan se află în plină activitate infracțională
În acest sens, Adrian Toni Neacșu precizează că „alegerile pentru Primăria Capitalei au intrat, însă, și ele în malaxorul nesfârșit al certurilor și răfuielilor din cadrul Coaliției de guvernare. Se invocă «oportunitatea», «contextul» sau «calendarul electoral», ba chiar și criza bugetară. Aceste argumente nu au o bază juridică. Mai mult, eu afirm răspicat că Ilie Bolojan, în calitate de premier, se află în plină activitate infracțională, prin omisiunea de a stabili data alegerilor parțiale locale pentru București”.
Citește pe Antena3.ro
Românii care au construit un spital în Germania nu și-au primit salariile nici după 2 ani. Florin a ajuns să doarmă în stradă
Conform avocatului, „justiția a stabilit, deja, caracterul obligatoriu al organizării alegerilor parțiale în termen de 90 de zile de la vacantarea funcției alese”.
Astfel, la Curtea de Apel București s-a aflat, pe rol, Dosarul nr. 6762/2/2022, prim intermediul căruia fostul premier Ludovic Orban a dat în judecată Guvernul României și pe ex-prim-ministrul Nicolae Ciucă, pentru că nu au organizat alegerile locale parțiale în mai multe localități din România, printre care și la unul dintre sectoarele Capitalei. La data de 16 martie 2023 a fost pronunțată și sentința pe fond, prin care instanța a obligat „pârâtul Guvernul României la emiterea hotărârii de Guvern prin care să se stabilească data organizării alegerilor locale parțiale și să declanșeze procedura de organizare a acestor alegeri pentru funcția de primar și pentru consiliul local în toate circumscripțiile electorale care sunt evidențiate în situația centralizată emisă de Autoritatea Electorală Permanentă ca fiind circumscripții electorale în care mandatul de primar a devenit vacant, respectiv consiliul local a fost dizolvat”.
Obligativitatea termenului de 90 de zile, confirmată în justiție
La acel moment, Guvernul României a atacat această sentință cu recurs, însă, în 16 noiembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins calea de atac a Executivului și a menținut soluția Curții de Apel București. Cu acest prilej, ambele instanțe de judecată au confirmat caracterul obligatoriu al termenului de 90 de zile în care trebuiau să fie organizate acele alegeri.
Tot la Curtea de Apel București, a mai existat un dosar, având numărul 6682/2/2022, în care Alexandru Paul Dimitriu a dat în judecată Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Electorală Permanentă, pentru a fi obligate să organizeze alegeri parțiale pentru funcția de primar al Sectorului 5 din București.
La data de 1 martie 2023, prin Hotărârea nr. 314.2023, instanța a obligat „Guvernul României la emiterea hotărârii de Guvern prin care să stabilească data alegerilor parțiale pentru funcția de primar al Sectorului 5 București. Obligă pârâții Autoritatea Electorală Permanentă și Ministerul Afacerilor Interne să formuleze propuneri către Guvernul României pentru stabilirea datei alegerilor parțiale pentru funcția de primar al Sectorului 5 București”. Ulterior, acțiunea a fost respinsă la ÎCCJ, din motive de procedură. Însă chestiunea de fond a rămas valabilă, și anume că Guvernul are obligația legală de a stabili în termen de 90 de zile data alegerilor parțiale.
Orice român cu drept de vot se poate adresa Parchetului pentru această întârziere
Conform articolului 160 alineat 11 din Codul Administrativ, „data organizării alegerilor pentru funcția de primar se stabilește de către Guvern, la propunerea autorităților cu atribuții în organizarea alegerilor, pe baza solicitării prefectului. Acestea se organizează în termen de 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alineatul 9”. Alineatul 9 arată că ordinul prefectului de constatare a vacanței funcției poate fi atacat doar de către primar la instanța de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare.
În situația de față, însă, primarul care putea ataca în instanță era Nicușor Dan, care demisionase deja pentru a prelua funcția de președinte al României. Astfel încât, termenul de zece zile nu a mai existat în acest caz particular. Astfel, conform avocatului Adrian Toni Neacșu, obligația organizării alegerilor parțiale în termen de 90 de zile este imperativă, iar „neîndeplinirea ei constituie încălcarea dreptului la vot și a principiilor constituționale, adică afectarea gravă a unor drepturi fundamentale”.
La articolul 297 Cod penal, care incriminează abuzul în serviciu, se prevede că „fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act și, prin aceasta, cauzează o vătămare a drepturilor sau a intereselor legitime ale unei persoane fizice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.
„Orice cetățean român cu drept de vot îi poate face o plângere penală premierului Ilie Bolojan pentru că nu a organizat alegerile în București în termen de 90 de zile. Obligația Guvernului de a organiza alegeri parțiale în București este o obligație de rezultat, nu o simplă formalitate. Neîndeplinirea ei transformă Executivul din garant al ordinii de drept într-un actor politic care își arogă puterea de a suspenda discreționar exercitarea dreptului la vot”, a conchis fostul judecător Adrian Toni Neacșu.
