Potrivit președintelui CFA România, o retrogradare a ratingului suveran poate da peste cap cursul valutar. FOTO Pixabay
Cu puțin timp înainte ca agenția Standard & Poor’s să păstreze ratingul BBB- pentru țara noastră, ultima treaptă înainte de categoria nerecomandată investițiilor, pe data de 10 octombrie, CFA România a prezentat raportul „FY2026 Macroeconomic Outlook”, care anticipează pentru anul viitor o continuarea a procesului de apreciere a cursului de schimb al monedei unice în intervalul cuprins între 5,15 – 5,20 lei.
Estimările economiștilor CFA se bazează pe anticiparea unei creșteri economice de doar 0,5% pentru anul acesta, față de prognoza de 1,2% făcută luna trecută de Comisia Națională de Prognoză. În acest context, președintele CFA România, Adrian Codîrlașu, a discutat în cadrul emisiunii Business Focus cu jurnaliștii Ziare.com, despre riscurile economice majore cu care se vor confrunta românii în anul 2026.
Raportul CFA mai aduce în discuție și presiunile potențiale puse pe cursul valutar pot veni și după o retrogradare a ratingului suveran sub nivelul recomandat investițiilor sau în cazul unui bruiaj puternic la nivel politic, precum o coaliție de guvernare PSD-AUR sau alegeri anticipate.
„Odată ce a trecut de nivelul de 5 lei pentru un euro, cred că Banca Centrală a reluat politica de ușoară depreciere controlată a leului, cu 10-15 bani, astfel încât să fie similar cu diferențialul de inflație dintre România și Zona Euro, astfel încât cursul real să rămână constant. Astfel, are un efect neutru asupra deficitului de cont curent, pe partea de echilibrare, la un moment dat, a balanței comerciale. În același timp, e o depreciere care se duce în prețuri, dar administrabile. Acesta este scenariul de bază, cu o ușoară depreciere nominală, dar în termeni reali va rămâne o apreciere”, a explicat Adrian Codîrlașu.
Potrivit președintelui CFA România, o retrogradare a ratingului suveran poate da peste cap acest scenariu. „Atunci deprecierea ar fi puternică. (…) Urmează fim evaluați de fiecare dintre cele trei agenții de rating de două ori pe an, deci vom avea încontinuu rapoarte de evaluare. Cred că vom vorbi de acest risc de retrogradare cel puțin următorii trei ani. Noi știm ce trebuie să facem, știm care e calea de urmat, dar trebuie să o și urmăm ca să nu fim retrogradați.” Acesta este motivul, spune Codîrlașu, pentru care, dacă Guvernul nu poate să reducă cheltuielile, va merge pe taxare, pentru a arate că poate diminua deficitul bugetar, „și probabil apoi va da vina pe agențiile de rating, care sunt rele sau pe Comisie. Dar problema e structurală în România și, dacă nu îl reducem, indiferent ce ne spune unul sau altul, riscăm să avem criză financiară. Nu este o altă cale decât cea de a reduce deficitul bugetară.”
garsoniere de vanzare bucuresti
România are încă această ancoră de apartenență la Uniunea Europeană și se bucură de tot sprijinul Comisiei, însă dacă Executivul promite ceva și face cu totul altceva, automat ancora aceasta poate dispărea, așa cum s-a întâmplat în Grecia, când un guvern populist, în timpul crizei financiare, criticând Comisia, cerea și bani de la Bruxelles, a adăugat economistul.
Cum se regăsesc riscurile macroeconomice în viața de zi cu zi ale românilor, anul viitor
Dincolo de riscurile macroeconomice, ratele pe care gospodăriile trebuie să le achite băncilor, costul traiului de zi cu zi și presiunile economice atârnă din ce în ce mai greu în buzunarul românilor. Întrebat de jurnaliștii Ziare.com cum se vor vedea efectele crizei economice date de deficitul ridicat și negocierile constante dintre mediul politic și Comisie pentru ajustările economice la nivel înalt, Adrian Codîrlașu a declarat că, din păcate, parametrii macro nu vor fi prietenoși cu românii, în sensul în care dobânzile nu vor scădea mult timp de acum încolo. „Avem inflație mare și, în general, inflația se duce în dobânzi. Salariile nu vor mai crește cum a crescut până acum și deja avem o inflație dublă față de creșterea salariului, deci pierderea de putere de cumpărare este undeva la 5%. Se va pierde putere de cumpărare și anul viitor. Așa reduc guvernele deficitele, reducând puterea de cumpărare prin taxe și prin inflație. Inflația ajută guvernul să reducă aceste deficite, astfel încât guvernul vrea inflație.
Trebuie să ne pregătim cu un mediu economic cu inflație ridicată. Nu va fi ușor în următorii doi-trei ani. Legat de ce poate face o familie, în general trebuie să ne pregătim înainte să se întâmple o asemenea situație. Trebuie să avem economii din timp. În perioadele în care economia crește, atunci trebuie să ne facem niște rezerve și să avem economii pe să le folosim în momente cum sunt acest an sau anul viitor, cu o economie în scădere, când salariile își pierd din puterea de cumpărare. Și trebuie să știm că asemenea situații se întâmplă destul de des. În ultimii cinci ani, am avut pandemie, apoi a început războiul, cu criza energetică, deci am avut trei episoade de turbulențe economice. E adevărat că pare o perioadă excepțională, dar într-un orizont de cinci ani, cel puțin o dată vom avea parte de așa ceva, prin urmare trebuie să ne pregătim atunci când economia e prietenoasă și putem să facem economii. În prezent, va trebuie să reducem din cheltuielile nenecesare, acolo unde putem”, a încheiat Adrian Codîrlașu.
Urmăriți mai jos interviul complet din cadrul emisiunii Business Focus:
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
