Statele Unite vor elimina treptat programele de asistență pentru securitate destinate armatelor aflate în flancul estic al NATO, inclusiv România. Expertul în politici de securitate Hari Bucur Marcu a explicat care sunt implicațiile pentru țara noastră a acestor decizii.
SUA nu vrea să mai plătească pentru antrenarea militarilor din flancul estic. FOTO: Shutterstock
Oficialii Pentagonului au informat, vineri, diplomații europeni că SUA nu vor mai finanța programele de instruire și echipare a armatelor din țările est-europene care ar fi în prima linie a oricărui conflict cu Rusia, au declarat persoane familiarizate cu situația pentru Financial Times.
Printre acești diplomați s-ar fi aflat și atașatul militar al României în SUA, generalul Florin Tomiuc.
Ar fi vorba, susține Financial Times, despre programul Pentagonului cunoscut drept „secțiunea 333”, care presupune furnizarea de instruire și echipamente forțelor de securitate partenere. Reducerea treptată a finanțării ar afecta un program cu un buget global de peste 1 miliard de dolari, potrivit estimărilor unor consilieri ai Senatului, reducând potențial sute de milioane de dolari pe care SUA îi trimite în țările de la granița cu Rusia.
Între 2018 și 2022, programul a alocat 1,6 miliarde de dolari pentru Europa, adică aproximativ 29% din cheltuielile globale prin secțiunea 333, conform oficialilor Guvernului SUA. Beneficiarii principali au fost Estonia, Letonia și Lituania.
Pentagonul nu a informat diplomații despre suma exactă care va fi retrasă. Fondurile trebuie aprobate de Congresul SUA, însă administrația Trump nu a solicitat bani pentru continuarea programelor. Fondurile deja aprobate vor fi disponibile până la sfârșitul lunii septembrie 2026.
„Cel mai important aspect este că reducerea acestor cheltuieli nu are legătură cu prezența militară americană în România. Numărul de trupe rămâne același în viitorul apropiat. Dacă Pentagonul va decide şi reducerea trupelor din Europa, chestiunea va fi tratată separat, în perioada următoare”, a relatat Antena 3.
Programul separat de Finanțare Militară Externă al SUA, care oferă fonduri țărilor pentru achiziționarea de echipamente militare majore, precum avioane de luptă, nave și tancuri, nu este afectat de această decizie, potrivit unei persoane familiarizate cu situația pentru Financial Times.
Senatoarea Jeanne Shaheen, cea mai importantă democrată din comisia de relații externe a Senatului, a descris reducerile ca pe o „măsură greșită care transmite exact semnalul eronat în timp ce încercăm să-l forțăm pe Putin la masa negocierilor și să descurajăm agresiunea Rusiei”.
Reducerile vin și în contextul în care Elbridge Colby, responsabilul pentru politici al Pentagonului, caută să redirecționeze resursele de apărare ale SUA către Indo-Pacific pentru a consolida descurajarea și a reduce riscul unui conflict cu China legat de Taiwan.
Principalele „victime” ale acestor reduceri vor fi Estonia, Letonia și Lituania, arată sursa citată.
„Nu are legătură cu o posibilă reducere a efectivelor militare”
„Adevărul” a discutat cu expertul în politici de securitate Hari Bucur Marcu despre implicațiile pentru România ale măsurilor privind instruirea militarilor, zona care se pare, conform surselor citate, că va fi afectată în cazul României.
Întrebat cât de important era pentru România ajutorul american în ceea ce privește instruirea, Bucur Marcu a susținut:
„Realitatea este că nu era important. Realitatea este că până la Ciucă niciunul dintre cei școliți în America nu au ajuns în cea mai înaltă funcție din armată. Realitatea este că mulți și-au blocat cariera tocmai pentru că au făcut cursuri în America. De-a lungul vremii vorbesc, nu în ultima vreme”.
El a precizat că țările dezvoltate aliate și partenere ale SUA își plătesc aceste cursuri: „Deci nu înseamnă că nu mai primește America români la cursuri, doar că acum trebuie să fie plătite. Și eu am participat la un curs foarte bun de managementul resurselor de apărare pe care l-am făcut prin sistemul acesta. Într-adevăr, au plătit americanii tot. Nici nu cred că puteam să-l fac altundeva” . Expertul a subliniat că pe vremea când a făcut el acest curs, PIB-ul României era sub 100 de miliarde de lei, iar acum avem 400 de miliarde de lei. „E și firesc ca americanii să se gândescă de ce trebuie să cheltuiască cu „cei bogați”. România nu mai este în situația în care să nu-și permită să plătească aceste sume”.
Întrebat dacă această decizia a guvernului Trump este un preaviz legat faptul că se vor reduce și efectivele militare din România, Hari Bucur Marcu a susținut: „Nu, nu, nu are nicio legătură una cu alta. În momentul de față, SUA sponsorizează diferite cheltuieli pe care ar trebui să le facă diferite state. De exemplu, când eram în Afganistan, fiecare contingent trebuie să-și plătească participarea în misiuni, pentru că NATO nu are fonduri care să susțină un stat care își trimite trupele într-o anumită misiune. Ani de zile, România a primit gratuit de la americani o parte din efortul acesta de participare sub formă de logistică, echipamente pe care le-am primit de la americani și așa mai departe.”
De ce? „Pentru că era interesul americanilor să fim prezenți acolo. Ei au posibilitatea asta financiară să ajute. Fac o paralelă cu US Aid, caz în care s-a descoperit că o parte dintre fonduri erau bani aruncați pe fereastră. Acum nu știu dacă în materie militară se întâmplă același lucru, dar este foarte posibil ca și programe de asistență militară, cum este cel de „education training”, de exemplu, să nu fie eficiente. Cum vă spuneam de la început, dacă trimite România să zicem 10 cursanți la cursul de comandant de brigadă. Din zece ofițeri care s-au pregătit în America să devină comandanți de brigadă, nu a ajuns niciunul e o problemă. Dacă a ajuns unul, înseamnă că cursul acela are o eficiență de 10%. Doar în situația în care ar avea un succes de 70-80%, ar fi relevant pentru americani să plătească ei pentru cursurile sau pentru participarea în un asemenea curs”, a arătat el.
„Se vor reduce fondurile pentru țările bogate”
Întrebat de ce crede că nu au ajuns foarte mulți ofițeri pregătiți în SUA în funcții importante de comandă în armata română, expertul a susținut: „Eu vă spun ce mi s-a întâmplat mie. În momentul în care am venit, după ce am fost școlit de americani, toată lumea a fost foarte impresionată, dar toți erau speriați să nu cumva să iau eu locul cu cuiva de pe acolo”.
Bucur Marcu susține că a avut un prieten care a absolvit un curs de instruire în SUA și a fost pus la panoul de onoare, având în vedere că a ajuns șef de stat major în România. „Și un alt prieten i-a zis, „vezi că dacă te-au pus la panoul de onoare acolo, sigur nu o să mai reziști mult aici.” Și chiar așa s-a întâmplat, adică nu a făcut un stagiu complet pe funcție.”
Bucur Marcu a ținut să precizeze că acum este totuși o nouă generația de ofițeri, el părăsind armată în urmă cu 22 de ani. „Dar eu vă pot spune că lucrurile astea, ca mentalitate, sunt greu de schimbat”.
„Mi se pare foarte firesc ca americanii să zică, „dacă tot nu e eficient, de ce să mai investesc în asta”. Spre deosebire de militarii care au mers înainte la academia militară din Moscova, lucru care le garanta cariera militară viitoare, chiar mulți dintre ei mergeau acolo fără să știe rusă și fără să ști carte, la americani se face o carte de adevăratelea. Nu e ca și când te duci la americani să te îndoctrineze, să te facă capitalist comunist sau ceva în genul ăsta. Aveau și cursuri de-astea, dar erau separate”, a arătat el.
Hari Bucur Marcu a concluzionat că demersul are legătură cu reducerea asistenței americane în statele mai dezvoltate, având în vedere că scopul acestor programe este de ajuta țările care nu au posibilități. „De exemplu, nu cred că se vor reduce din fondurile acordare Republicii Moldova, care nu-și poate permite să plătească participarea în programe de acest gen”, a concluzionat expertul.
Cine e Hari Bucur Marcu
Hari Bucur Marcu a fost Associate Senior Fellow pentru politica de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate (DCAF), consilier în Ministerul Afacerilor Externe pentru înființarea Centrului de Reconstrucție Post-Conflict, coordonatorul academic al Centrului de Studii NATO din București, ofițer responsabil cu aspectele miliare ale NATO și alte funcții în Armata României.
De la trecerea în rezervă în primăvara anului 2003, Hari Bucur-Marcu și-a consolidat reputația de expert internațional în problemele edificării instituțiilor de apărare, politicilor de apărare și alianțelor militare, în special NATO, precum și reformei sectorului de securitate.
El este autorul cărții Essentials of Defence Institution Building, apărută la Viena în engleză și tradusă și în franceză, precum și primul editor al volumului Defence Management – An Introduction, apărut la Geneva, în engleză și tradus în armeană, franceză, georgiană, rusă, spaniolă, turcă și ucrainiană. El este, de asemenea, autorul mai multor capitole în cărți și articole care abordează teme de planificare financiară, politicile publice de informare, instruire pentru politicile de apărare, transparența privind apărarea, instituționalizarea evaluării riscurilor de securitate și altele asemenea. El a publicat un kit de auto-evaluare pentru instituționalizarea apărării, la Geneva, în engleză și tradus în rusă și ucrainiană.
A organizat cursuri și seminarii și a contribuit la conferințe, seminarii și ateliere de lucru în Armenia, Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Croația, Georgia, Germania, Republica Moldova, România, Slovacia, Elveția, Turcia, Ucraina, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite și Statele Unite ale Americii. A făcut parte din echipe de experți internaționali care au vizitat Armenia, Azerbaidjan, Republica Moldova și Ucraina și a consiliat armatele acestor state, inclusiv pe cea ucraineană.
